INTERVIU Eugen Teodorovici nu vrea să demoleze Cathedral Plaza: „Hai să gândim pragmatic” – ALEGERI PRIMĂRIA CAPITALEI

Eugen Teodorovici a declarat pentru Cotidianul că vrea ca pe Calea Victoriei să mai aibă acces cu mașina doar rezidenții. În ceea ce privește restul traficului, candidatul independent promite semaforizare inteligentă și parcări supraterane construite nu din banii primăriei, ci din cei ai privaților.

În ceea ce privește sistemul de termoficare, Teodorovici vrea să aducă apă termală din Nordul Bucureștiului și să introducă o tehnologie pe care a văzut-o în alte capitale europene: țeavă în țeavă. Trei ani spune că i-ar lua să rezolve problema apei calde și căldurii în București.

Eugen Teodorovici mai spune că nu vrea să demoleze Cathedral Plaza și îi invită pe bucureșteni să gândească pragmatic. În schimb, vrea să preia clădirea în administrarea Primăriei București și să o transforme într-un hub pentru antreprenori.

Băsescu sau Dan? Teodorovici a răspuns fără ezitare. Pe unul l-a lăudat, pe altul la criticat. În interviul pentru Cotidianul, candidatul independent s-a mai lăudat că mafia imobiliară va lua o pauză în mandatul său, iar că Bucureștiul va avea mai multe spații verzi în maxim un an și jumătate.

Teodorovici vs. traficul de pe Calea Victoriei

Cotidianul: Veți transforma Calea Victoriei în stradă pietonală?

Eugen Teodorovici: Calea Victoriei, cum eu am mai spus-o și public, va avea o singură bandă pentru rezidenți și pentru partea de aprovizioare în toată zona respectivă. Trotuarele vor fi mărite și traficul va fi și deviat pe celelalte două artere paralele. Deci sigur, da, așa se va face, pentru că astăzi nu este normal ce se întâmplă.

Uitați-vă la traficul de pe Calea Victoriei, mă mir că nu s-au întâmplat foarte multe accidente până în prezent cu acele borduri, acele piste de biciclete amestecate. Nu, nu așa se face. Traficul din Capitală nu trebuie să arată în felul acesta.

„Bucureștiul nu este nici Paris, nici Bruxelles, nici alte orașe din Europa”

Și cu mașinile, cu aglomerația, ce veți face?

În primul rând, pentru traficul din București sunt două, să spunem așa, pachete de măsuri. În primul rând, cele care produc imediat impact în trafic, cele, să zic așa, ușoare și, să zicem, ușor de adoptat și, repet, cu efecte imediate. Vorbim, în primul rând, de o semaforizare inteligentă a ceea ce înseamnă trafic în București.

Astăzi semaforele sunt, oricum, de foarte mult timp, cu fire, nu au rețeaua WiFi la care să fie conectată. Bucureștiul va fi un București digital, care va avea un centru unic de comandă, care, printre alte atribuții, va avea și această atribuție de management al traficului în București. Toate acele semafoare vor fi conectate și, repet, vor direcționa, vor fluidiza traficul acolo unde este cazul. Vor devia, să spunem, traficul cătrete zone care nu sunt aglomerate. Liniile de transport în comun vor avea asigurat traseul lin și continuu, fără să se oprescă pe la semafoare în mod nejustificat. Din păcate s-a vorbit de această inteligență artificială a semafoarelor, dar ne lovim cu toții în trafic pe aceste probleme.

Al doilea lucru este cel legat de mașinile care sunt parcate de multe ori fie pe prima bandă, fie în intersecțiile care devin puncte clare de aglomerații care după aceea duc la multe altele: și timp pierdut, și poluare, și multe altele. Aceste mașini, tot ce ține de partea de Primăria Capitală, dar și, desigur, discuția cu toți primarii de sector, cu speranța că vor dori să aibă un proiect unitar pe parcări în București, vor fi construite parcări supraterane.

E cea mai rapidă formă de a oferi parcării tuturor șoferilor. Parcări supraterane, repet, sunt simplu de construit. Nu vor fi construite de către primărie. Asta e o chestiune importantă, că banii primăriei nu vor fi folosiți în zone de interes pentru privați, cum, din păcate, se face astăzi. Privații au interes să-și plaseze banii în proiecte care să le poată aduce pe termen lung,un anumit profit, iar bugetul primăriei se degrevează de presiunea pe care o are. Și așa un buget insuficient pentru problemele pe care le are primăria.

Deci, în primul rând, astea sunt două exemple de măsură, să spunem așa, imediate. Ele sunt pentru maxim câteva luni, pentru că se pot implementa destul de repede. Spațiile pentru parcări sunt identificate în zonele care aparțin de Primăria Capitalei, dar, cum spuneam, se discută cu toate primările de sector, ca să avem un proiect integrat. Pentru că e vorba de o problemă orizontală, nu de o problemă, să spunem, doar în anumite zone.

Oricât am încerca să înghesuim bicicletele și mașinile pe o arteră de circulație, oricât ar fi ea de lată, nu merge. Bucureștiul nu este nici Paris, nici Bruxelles, nici alte orașe din Europa care sunt construite cu bulevardde foarte largi și unde poți să pui de la pistele de bicicletă până la fel de fel de alte facilități pentru pietoni. Deci, fără subtraversarea Bucureștiului, nu se poate descărca acest trafic, traficul greu din București, cei care vor să ajungă dintr-un punct în altul al orașului, dar să nu mai fie nevoi să treacă prin oraș.

„Eu niciodată nu m-am plâns de bani”

Ați închide și centrul vechi pentru mașini?

V-am spus, orașele mari din Europa permit accesul doar pentru rezidenții care locuiesc în acele centre vechi  și pentru aprovizionarea celor care desfășoară activități economice în zona. Deci ăsta va fi traficul care va fi acceptat: rezidenți și cei care desfășoară activități economice.

Dacă tot ne dorim și ne place ce vedem în afara României, în alte orașe pe care le vizităm, atunci, de ce nu se pot face și la noi în București? Pentru că există și bune practicii. Banii, să știți că eu niciodată nu m-am plâns de bani, cu toate că alții văd că tot invocă problema banilor. Eu nu m-am plâns ca ministru de Finanțe niciodată vizavi de lipsa banilor, pentru că acesta era rolul meu de ministru de Finanțe și acela va fi și la nivelul Primăriei Capitalei.

„Toate lucrările care sunt în București astăzi trebuie să se înceteze într-un anumit interval orar”

Pentru că ați vorbit despre trafic și despre problema traficului în București, v-ați gândit la o variantă alternativă: într-o zi să circule mașinile cu soț, într-o zi cele fără soț?

Nu, asta nu, pentru că e deja o discriminare. Ce facem, o familie își cumpără două mașini, una cu soț, una fără soț? Cei care am mai trăit înainte de 1989, știm că se practica acest lucru, erau parcă weekend-urile sau, nu mai știu, duminicile, cu soț sau fără soț.

Să știți că eu nu sunt adeptul forțării sau aplicării de măsuri coercitive pentru că a îi determinat pe bucureșteni să lase mașina. Sunt alte practici pe care nu le inventăm noi, sunt peste tot în Europa. Doar să le gândim coerent pentru întregul oraș, pentru că una dintre problemele pentru care orașul arată așa cum arată astăzi este și lipsa de coerență între primării, între sectoare, între cei care conduc sectoarele și Capitala. Ei n-au stat niciodată la masă să discute o problemă, să-i caute soluția, aceeași, și să o aplice în mod unitar pe tot Bucureștiul, pe toate sectoarele.

Facem piste, facem linii pentru autobuze. Bun, pe un bulevard merge și după care în capătul interseției autobuzul stă și cei din autobuz se uită la mașinile care sunt pe lângă. Se uită unii la alții. Deci, ideea este nu să stai în autobuz, ideea este să circuli mai repede pentru a fi o formă care să te atragă să vii către transportul urban.

Metroul, de exemplu, este un mijloc de transport care, din punctul meu de vedere, trebuie să fie gratuit pentru elevi, studenți și pentru pensionari. Și ar trebuit să ne gândim și la alte chestiune. Metroul și-a amortizat de mult cheltuiala pe care investiția a presupus-o. Aici e o chestiune care trebuie să fie un pic regândită. Metroul trebuie să fie cât mai extins și cât mai ieftin pentru a fi un mijloc des folosit de bucureșteri.

Asta înseamnă, repet, semafoare inteligente, deci o fluidizare a traficului, construirea de parcării supraetajate, faptul că subtravesezi orașul pe cele două axe, Nord-Sud și Est-Vest, și duci traficul greu în subteran, iar cei care vor să traveseze orașul nu o mai fac prin centrul orașului.

Bicicletele, automat, le scoți din trafic, nu trebuie să fie lângă traficul de mașini, decât acolo unde banda respectivă permite, este destul de lată încât să nu pui în pericol viața celui cu bicicleta. Calea Victoriei este un exemplu de cum nu trebuie să se facă. Nu poți să înghesui bicicletele. Nici spațiu pentru ei nu ai suficient și le îngustezi și mașinilor din benzi.

Uitați-vă la biciclete. Avem în București o pistă unică de biciclete, continuă de la un cap la altul? Cel cu bicicleta își ia bicicleta în brațe la interseție, schimbă sensul, cuboară pe trotuar, urcă pe trotuar. Nu așa, asta nu e o chestie care să te motiveze să folosești bicicleta.

Și încă ceva. Toate lucrările care sunt în București astăzi trebuie să se înceteze într-un anumit interval orar. Nu faci lucrări între 7 și 10 dimineața, când traficul este cum este astăzi. Ele trebuie să fie rezolvate chiar și în weekend. Asta înseamnă un cost mai mare, dar rezolvi în weekend, când circulația este mult mai redusă și nu blochezi circulația la primele ore ale dimineței. Deci chiar și noapte se poate lucre, acolo unde nu deranjezi, desigur.

Noi lucrăm cu șantiere deschise în timpul zilei. Și mai e câte un Dorel care lasă absolut totul, echipamentele, utilajele, în trafic, pe sensul de mers. Normal că se creează ambuteiaje. Românii petrec 12 zile pe an în trafic. Și plătim peste 6.000 de lei în plus, nejustificat, pentru faptul că suntem în trafic cu motoarele pornite.

„Sunt soluții, dar unii caută să adopte soluții scumpe”

Credeți că subvenția pentru gigacalorie oferită de Primăria Capitalei este prea mare?

Din păcate, de-a lungul timpului s-a mers pe un populism ieftin, care nu duce la nimic. În primul rând trebuie să vezi care este problema și să vezi care este cea mai bună soluție la aceasta.

Partea asta de căldură. Ne-am plâns cu toți și ne plângem cu toții, pentru că asta e realitatea. Avem două companii. una care ține de Ministerul Energiei, una care ține de primărie. Și de atâți ani ne luptăm să le unim. De ce? Pentru a avea mai mici costurile, din toate punctele de vedere. Ne plângem de pierderi. Sunt pierderi de apă în toată rețeaua subterană, pierderea de căldură implicit. Desigur, automat înseamnă costurile în plus.

Lucrurile acestea sunt foarte clare și foarte simple. Cele două companii trebuie să se unească, să fie o singură companie. Infrastructura din București, văd că au început să o schimbe, dar gândiți-vă că s-a făcut un proiect de 1300 și ceva de kilometri și s-au schimbat sau se lucrează la 200 și ceva. Deci înseamnă că mai stăm 30 de ani așa, probabil. Și, mai mult, e o soluție foarte scumpă.

Uitați-vă că în alte țări la fel, Suedia, spre exemplu, există această construcție de țeavă în țeavă. Asta înseamnă costuri infime față de ce plătește Bucureștiul astăzi, înseamnă o soluție care se garantează că se poate utiliza minim 80 de ani de acum încolo. Nu se sparge Bucureștiul din 50 în 50 de metri, ci la 100 de metri se introduce echipamentul care face acest lucru, creează o țeavă în țeavă. Repet, sunt capitalele europene care folosesc această tehnologie. Repet, mult mai ieftină, mult mai rapidă și fără deranjul ăsta în traficul din București.

Mai departe, uitați-vă că vorbim de costuri. Păi noi avem o susă de apă termală în nordul orașului. E adevărat, în județul Ilfov, dar a devenit parte a Bucureș tiului, partea metropolei bucureștene. Și atunci această sursă inepuizabilă cu apă fierbinte poate să fie livrată către zona de sud, est și vest a Bucureștiului foarte simplu. Nu ne costă, în afară de conducta respectivă, nimic, iar apa caldă ajunge din cele patru puncte din afara orașului către centrul orașului. Și, mai mult, poți să scazi foarte mult costul, cu termia, să spunem, în București.

Sunt soluții, inclusiv pentru această problemă a termiei în București, dar unii caută să adopte soluții scumpe, cu deranj foarte mare în tot traficul din București. Și, într-un final, bucureșteanul tot nu are ceea ce își dorește: apă caldă sau căldură în apartamente.

„Eu am gestionat contracte de acest tip la nivel național și vă garantez că niciodată nu s-a ieșit din termenul”

În ce an vor avea bucureștienii apă caldă și căldură, fără întreruperi?

Eu cred că toată infrastructura din București și schimbarea modului în care astăzi se pompează apă caldă mai mult în pământ decât în apartamentele din București, eu spun că undeva la trei ani poate să fie rezolvată.

Dar, atenție, asta înseamnă un management, o știință de a face proiecte, de a le urmări termenele de implementare, pentru că eu nu înțeleg cum se amână de atâția ani, că vorbim de centura București, că vorbim de fel de fel de rețele de termie, că vorbim de orice în București, toate termenele sunt date peste cap. De ce? Pentru că nu există expertiza de a implementa proiectele europene sau cu finanțarea de la bugetul primăriei sau bugetul de stat.

Uitați-vă la planșeul de la Unirii. Nu au bani. Păi cum să nu ai bani și să pui să lucreze constructorul? Asta arată neștiința Sectorului 4, a Bucureștiului și a Guvernului României. Păi tu faci un proiect și tu nu ai finanțarea asigurată și îl pui pe constructorul să lucreze el cu banii lui? Dacă nu avea el sursă de finanțare?

Nu asta este abordarea. Repet, dacă o facem cu profesionalism, dacă înțelegem că experiența face întotdeauna diferența, atunci astea lucruri se vor întâmpla foarte repede. Eu am gestionat contracte de acest tip la nivel național și vă garantez că niciodată nu s-a ieșit din termenul pe care l-am avut în contract.

Cathedral Plaza rămâne în picioare cu Teodorovici primar: „De ce n-am lua noi această clădire la Primăria Capitalei?”

Veți dărâma Cathedral Plaza?

Este acolo o chestiune destul de clară. Hai să spunem clară. Bun. Primăria acum are o hotărâre a instanței, înțeleg, pentru a demola această clădire. Întrebarea se pune, ca să avem toate elementele pe o masa: cum de s-a ajuns ca Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 1 și toate structurile statului român să accepte să crească acolo o clădire de 19 etaje? Dacă ne apucăm să facem un singur gard în curtea noastră, sigur poliția locală ne bate la ușă. Deci, acolo a fost o frăție între toți cei care au avut interese, ca să o scurtăm.

Acum, dărâmarea ei. Ca să dărâmăm o asemenea clădire, desigur, se face pe costul celui care a construit-o, dar înseamnă pentru București mai multe. Ea costă undeva la 20 de milioane, înțeleg, să o dărâmem. Dar pentru noi, bucureștenii, peste cinci ani ca să poată fi demolată. Trafic blocat și poluare.

Dar de ce să trăim din nou? Adică, ei și-au făcut treburile, nimeni nu este vinovat și noi, acum, bucureștenii, trebuie să suportăm din nou un blocaj în trafic, praf, mizerie și toate nebunile. Plus riscul de a dărâma clădirele din mijlocul, din jur. Pentru că înțeleg că dacă se demolează această clădire există riscul ca celelalte clădiri de lângă, care sunt aproape lipite, să aibă de suferit.

Și atunci hai să ne gândim pragmatic. Lucrurile s-au făcut, s-au întâmplat. De ce n-am lua noi această clădire la Primăria Capitalei? Pentru că sunt convins că acel constructor, în loc să dea 20 de milioane s-o dărâme, plus multe alte complicații, preferă să scape de ea și să o dea în proprietatea Bucureștiului.

După care, acolo se poate face pentru tinerii din licee și din facultăți, tinerii antreprenori un spațiu, un hub pentru antreprenoriat, de mentorat, spații de co-working, start-up-uri să se înființeze. Poți să înființezi mii de firme care vor avea în București, activitatea. Adică tu creezi joburi, dezvolții economic multe activități și aduci înapoi în București surse de venit de care Bucureștiul are nevoie.

Așa spuneau unii și despre Casa Poporului după Revoluție, să o dărâmăm, că era simbolul nu știu cui. Hai să fim acum pragmatici. Dacă unii au încălcat legea, noi acum nu trebuie să mergem mai departe în aceeași greșeală. Bun, hotărărea de instanță îți spune că avem dreptul să o dărâmăm, dar noi trebuie să gândim pragmatic.

Cui vrea să ofere transport gratuit Teodorovici

Credeți că ideea de a construi locuințe sociale pentru tineri este una comunistă?

Nu, deloc. Orice țară și orice municipalitate, comunitate care se gândește la nevoile pe care le pot avea diferite categorii de cetățeni, că sunt tineri, că sunt oameni în vârstă, că sunt oameni care poate nu își permit să spunem multe în timpul vieții…

Mai mult, te ajută pe tine ca și primărie. Acele locuințe sociale de tranzit, cum le-a denumit cred că domnul Nicușor Dan în timpul mandatului domniei sale, dar nu l-a făcut, asta e altceva, trebuie să le ai ca primărie. Și atunci, tinerii, desigur, trebuie să fie ajutați în pasul lor de început în viață. Dar atenție, cum ați spus foarte bine, să le lăsăm locuințe sociale. Adică nu se cumpără și nu rămâne nimeni permanent acolo.

Veți oferi transport gratuit pentru toată lumea, indiferent de vârstă și tipul de transport?

Cum am spus, transportul de suprafață și transportul de la metrou, pentru că astăzi la metroul nu există gratuitate, aici vor avea elevii, studenții și pensionarii gratuitate.

„Nu există termen de comparație între Traian Băsescu și Nicușor Dan”

Cine a fost un primar mai bun, Traian Băsescu sau Nicușor Dan?

Asta chiar…Oricât ai fi de anti-Băsescu, să spunem așa, nu poți să faci această comparație. Totuși, Traian Băsescu, cu bune, cu rele și ciuruit de unii și alții, i-au spart bugetul, să nu uităm, prin 2003, cineva a făcut bugete pentru fiecare sector, o problemă care a încurcat foarte mult Bucureștiul și de aia arată cum arată astăzi.

Totuși, Traian Băsescu a fost și un om politic hotărât, dar și un primar al capitalei mult mai bun decât foarte, foarte, foarte mulți. Eu l-am cunoscut chiar când era primar al capitalei, lucram atunci, eram director la fondurile europene și am finanțat, împreună cu Traian Băsescu, mi-aduc aminte, cred că stația de purăie de la Glina și alte proiecte pentru București. Și l-am cunoscut, am văzut cum lucrează.

Nu, nu există termen de comparație între Traian Băsescu și Nicușor Dan. La Nicușor Dan eu n-am văzut în cei cinci ani vreo promisiune îndeplinită din programul său pentru primăria capitalei. De asta spun, ce a promis Nicușor Dan în programul său, pentru că a fost ales de bucureștieni, eu am și spus că vreau să fac acele proiecte, pentru că au primit un vot din partea Bucureștiului și din partea bucureștilor, atunci când Nicușor Dan a candidat. Că nu le-a făcut, acum bucureștieni să analizeze și să nu mai facă aceeași greșeală încă o dată.

„Târgurile de Crăciun se pot face foarte frumos. Poți să nu cheltui absolut nimic ca primărie”

Ce ați alege, să schimbați un metru de conductă sau să cheltuiți banii pe un tărc de Crăciun?

Este clar că o conductă este cea care ne asigură, dacă vorbim de apă caldă sau… Este clar că investiția trebuie făcută pentru că are o logică. Orice investiție nu ar trebui să se facă că vreau unul sau altul. Ea trebuie făcută la timpul la care, tehnic, acest lucru se impune. Atenție mare, pentru că primările, din păcate, astăzi fac niște activități de-astea stradale, că schimbă marcaje, că schimbă covorul asfaltic, fac pentru că dă bine la ochiul românului în campanie. Nu, aceste chestiuni tehnice trebuie să fie făcute la termenul la care, tehnic, trebuie făcute aceste investiții.

Dar, târgul de Crăciun, pentru că văd că se poartă discuția pe acest lucru. Să nu cădem dintr-o extremă în alta. A, târgurile nu trebuie să fie consumatoare de atâtea surse publice total aiurea. Atenție mare, târgurile se pot face foarte frumos. Poți să nu cheltui absolut nimic ca primărie. De ce? Pentru că tu crezi doar o zonă unde privații pot să vină, să-și vândă produsele, să creeze mediul feeric de Crăciun, de săbători. Nu trebuie să pui absolut niciun leu ca primărie.

Dar, un târg de Crăciun contează foarte mult. Pentru copii, pentru copilăria lor, pentru noi, adulții, sunt momente care poate le retrăim din copilărie. Deci, târgurile de Crăciun au rolul lor. Nu trebuie cheltuite milioane de euro care se cheltuie total la aiurea și nejustificat. Dar nu se poate amesteca cu partea de investiție. Sunt două chestiuni diferite și ambele trebuie făcute. Dar trebuie să ai știința de a le face pe amândouă în același buget.

„Cu Teodorovici primar general ia o pauză mafia imobiliară”

Există mafie imobiliară în capitala?

Cred că deja putem spune invers. Există Capitala într-o mafie imobiliară, dacă vreți. Ca să fie foarte, foarte clar. Deci, categoric da. Pentru că ne uităm la tot ce se construiește, cum se construiește, la cum se fac stații de metrou sau obiective care se fac din anumite interese și nu pentru interesul cetățeanului.

Uitați-vă că se construiește, că s-a construit haotic. Uitați-vă că Bucureștiul nu are un arhitect șef numit prin concurs, din 1997, dacă nu mă înșel. Asta ce spune? Că cineva nu a vrut că acea persoană să treacă prin ce spune legea, printr-o  sesiune de evaluare la care participă profesori, oameni, să zic așa, atestați în domeniu. Nu, este o numire, pur și simplu, din pixul primarului general. Arhitect șef are un cuvânt foarte greu de spus în tot ce înseamnă mod de dezvoltare a orașului.

Deci mafia sau interesele de grup sunt prezente de jos până în sus sau de sus până în jos. Cum vreți, dar ea este prezentă. Cu Teodorovici primar general, așa cum am făcut și în ministerele în care am fost, ia o pauză mafia imobiliară. Mafia imobiliară ia o pauză, cea puțin doi ani și jumătate de mandat de primar general.

„Mi-aș dori să văd un metrou plin de români”

De ce ați recomanda oamenilor să se mută în București?

Eu nu că recomand și n-o să recomand lucrul acesta. Eu vreau să fac ca viața bucureștenilor să crească ca și calitate, iar costurile de viață să scadă. Iar acest lucru să îi determine pe bucureștenii care s-au născut, trăiesc, au venit aici și au devenit bucureșteni să rămână, să facă, să construiască pentru orașul lor și să construim împreună un oraș pe care să ni-l putem permite.

Acum, oricine dorește să vină în București, e binevenit, desigur. E normal, dar repet, bucureștenii sunt principal la mai preocupare. Cei care vor să devină bucureșteni și respectă legile orașului, comunitatea orașului, e binevenit și nu facem diferențe.

Cu toate că, sincer, uitați-vă, eram în metrou, mă uitam și dacă închizi ochii și te duci în metroul bucureștean, în anumite momente ai impresia că ești la metroul din Paris sau Bruxelles. Mi-aș dori să văd, totuși, un metrou plin de români. Să știți că s-a schimbat foarte mult capitala. Pentru cine nu circulă pe străzile orașului, s-a schimbat foarte mult capitala și ar trebui să ne dea un motiv de gândire.

Mergi pe stradă, sunt foarte mulți studenți străini, sunt foarte mulți lucrători din afara țării și cred că ușor, ușor, dacă nu suntem atenți și nu facem ceea ce trebuie să facem astăzi, când ne întâlnim unii cu alții o să ne salutăm ca și cum nu ne-am văzut de atâta timp.

„Bucureștiul trebuie să fie un oraș pentru bucureșteni”

Pentru că ați spus mai devreme despre cei care vin în București și care nu sunt de aici. În momentul acesta nu sunt deja prea mulți oameni din București? Adică v-ați gândi la întoarcerea la celebrul buletin de București?

Nu. V-am spus, nu mai trăim în vremurile apuse. Nu, Bucureștiul este un oraș suficient de încâmpător, dar el se va extinde, pentru că este normal să se extindă, să devină o metropolă bucureșteană. Avem prevederi legale în acest sens, avem propuneri pentru a permite înglobarea în București și a sectorului agricol Ilfov. Deci orașul se extinde. Nu putem să-l închidem ca pe o cetate.

Bucureștiul trebuie să fie un oraș pentru bucureșteni. Cel care vine din afara orașului și dorește să trăiască aici, să muncească, foarte bine, devine bucureștean. Își plătește taxele și impozitele aici, în București. Fiecare, repet, cum dorește.

Noi, cei care vrem să coordonăm comunitățile, demitarii în Guvern, din Parlament, premier și alții, trebuie să ne asigurăm, în primul rând, că cei care sunt aici, nu au plecat din comunitatea noastră, să aibă argumente să rămână în continuare aici. Să nu facă pasul de a pleca din comunitate, de a pleca din țară. Iar cei care au plecat din România, să aibă motive să se întoarcă dacă vor să o facă.

„Tot ce este verde în București va crește ca suprafață”

Când vom respira aer curat în București, inclusiv în parcuri îngrijite?

Eu pot aici să fac o promisiune clară: înainte de finalul mandatului acesta scurt de doi ani și jumătate, eu zic că în maxim un an și jumătate toate parcurile din București, doar toate parcurile din București, vor arăta exact cum sunt cele din afara Bucureștii, din afara țării, pe care turiștii români le văd atunci când călătoresc în afara țării.

Și aerul categoric va fi unul mult mai curat. Vei putea să mergi pe stradă fără să-ți faci probleme că mașinile poluează, că stau bară la bară și îți poluează aerul pe care îl respire. Deci în maxim un an și jumătate, tot ce este verde în București va crește ca suprafață, va arăta exact așa cum ne dorim, iar traficul se va simți clar, va fi mult mai fluidizat, timp în care lucrurile de care v-am spus mai devreme vor fi în plin progres, acelea de a străpunge subteran Bucureștiul, pentru că, într-adevăr, după aceea să avem un oraș în care transportul verde să fie ales în pofida mașinilor pe care trebuie să le lăsăm undeva acasă frumos.