Referendumul pe problema familiei tradiționale (6-7 octombrie 2018) a căutat răspuns la întrebarea dacă se introduce sau nu în Constituție prevederea că familia este compusă din bărbat și femeie.
Rezultatul este cunoscut – puțin peste o cincime din cetățeni cu drept de vot s-au prezentat la urne. Este un succes al cuiva, o înfrângere a altcuiva? Nici una, nici alta! Este numai un test, pe care doar inițiatorul, Coaliția pentru Familie, îl poate trece în cont. Rămân însă mai multe întrebări pe care rezultatul referendumului le-a acutizat.
Era nevoie de introducerea încă unei formulări privind familia în Constituție? Nu neapărat! Două argumente sunt aproape evidente. Codul civil își asumă oricum faptul că o familie este compusă din două persoane de sex diferit. Iar Constituția atestă că legiuitorul a avut în vedere familia ca relație capabilă de procreație dintre bărbat și femeie și, cu aceasta, drept cadru al educației copiilor.
Este problema definirii familiei una centrală în viața societății din România actuală? Reclamă chestiunea atâta efort?
Dacă ne referim la componenta religioasă, anume că Biblia susține familia monogamă, compusă din bărbat și femeie, se poate spune că această familie nu este pusă acum în discuție. Ea este protejată și nu figurează printre urgențele agendei majorității covârșitoare a celor care se revendică din Vechiul Testament și din Noul Testament.
Dacă ne referim la componenta sexuală, atunci trebuie recunoscut că în vremurile mai noi s-au extins formule neconvenționale (homosexualitate, lesbianism etc.). Penalizarea acestora s-a dovedit a fi o aberație și, firește, a ieșit din discuție. Unul dintre cei mai mari avocați ai emancipării oamenilor în societatea modernă, inclusiv în raport cu reprimarea unor orientări sexuale, Michel Foucault, a pledat pentru revenirea la acel stadiu al istoriei în care orientările sexuale erau o chestiune exclusiv a individului. Se poate evalua variat complexa concepție a celebrului psihiatru și filosof, dar fundamental el și-a atins ținta în măsură semnificativă.
Dacă ne referim la funcția educațională a familiei, nu putem să nu luăm în seamă, potrivit doctrinei drepturilor omului, dreptul copilului la o familie aidoma celei pe care o au cei mai mulți copii – cu mamă și tată identificabili în cele două genuri. Uneori, mama și tata nu se înțeleg și stau despărțiți sau, în cazul cel mai tragic, nu mai trăiesc. Înfierea de către oricine de bună-credință poate fi, în astfel de situații, o soluție mai bună. Dar o societate matură nu are dreptul să priveze copilul de părinți, cel puțin de părinți care împreună i-ar fi putut da naștere.
Dacă ne referim la componenta inevitabil politică, atunci lucrurile se complică. Se poate spune, fără teama de a greși, că majoritatea adepților familiei tradiționale și majoritatea adepților liberalizării familiei nu gândesc politic problema. Ei o lasă în caracterul ei de problemă religioasă, abordată de tradiție în felul cunoscut. Dar, în pofida acestor două majorități, sunt, și de o parte și de alta, oameni care gândesc altfel chestiunea familiei. Adică politic cvasi-militant.
Această gândire pleacă de la întrebarea: până unde o societate suportă fragmentarea – de pildă, cea rezultată din faptul că o formă netradițională de familie se instalează în realitatea societății? Se mai poate conduce o societate în care fragmentarea trece un anumit prag? Până unde libertățile individuale pot fi adâncite, încât unitatea întregului să nu fie ruinată? Câtă unitate se poate cere fără a sacrifica voința de diferențiere a indivizilor? În discuție este, din nou, ca și altădată, înțelegerea libertăților? Din nefericire, liberalismul, ca doctrină a societății bazate pe drepturi și libertăți inalienabile, nu și-a elaborat răspunsurile la asemenea întrebări.
Multe întrebări suscită rezultatul referendumului.
Prima întrebare din această serie privește starea creștinismului. Nu are justificare teza că referendumul confirmă că și în România secularizarea ar fi ajuns departe, căci sunt puternice argumente contrare. În definitiv, revendicarea din creștinism a covârșitoarei majorități a oamenilor, mersul la biserici pe scară semnificativă, mișcarea moaștelor arată că nu secularizarea a înaintat prea departe. Pot fi aduse însă în discuție alte fapte, de pildă, impresia că mulți preoți s-au laicizat și că în formarea lor s-a îngroșat o problemă.
Când eram rector al Universității Babeș-Bolyai, arhiepiscopul Bartolomeu Anania, teolog cultivat și reflexiv, îmi spunea cât de mare este nemulțumirea sa că studenții de la teologie pastorală capătă apucăturile laicilor unei societăți în derivă – obsesia îmbogățirii, egoismul social, dezinteres pentru cel în suferință – în detrimentul concentrării asupra valorilor creștinismului. Cu siguranță că aici este deja o problemă. Formarea multor preoți sau cel puțin consecințele ei par să fie prea laice. De aici vine și faptul că, în pofida chemării parohilor, participarea la referendum a rămas modestă.
Pe deasupra, se profilează o întrebare gravă: care este situația reactivității creștine la ceea ce se petrece în societate? Observăm că nici expansiunea corupției – mici, mijlocii și mari –, nici mizeria vieții multor oameni, nici grava confuzionare a valorilor din societatea ultimei decade și jumătate, nici situația de secol optsprezece din penitenciare, nici urbanismul sălbatic, nici reducerea politicii la mâncătorie, nici abuzurile de la vârf nu au stârnit normala reacție creștină. Un creștinism care nu este reactiv la nedreptăți și abuzuri pierde.
În plus, se pune întrebarea simplă, dar crucială: se cunoaște destul Biblia? Se cunoaște creștinismul zilelor noastre? Se pune, de asemenea, întrebarea ceva mai ramificată: nu cumva și creștinismul are nevoie de eliberarea de pasivitate și de pericolul marginalizării?
A doua întrebare privește nonangajarea partidelor în chestiunea familiei. Desigur că în Europa suntem astăzi martori la o relativizare a familiei tradiționale. Nici cei care au încredere în familia tradițională, nici avocații schimbării nu au însă curajul de a-și lămuri ce ar fi de făcut. Partidele ezită și la noi în a avea o poziție univocă. Chestiunea este însă mai largă.
Două constatări se pot face. Anume, recunoașterea diferenței din societate este normalitatea însăși. Dar ea trebuie reconciliată cu permanențe ale lumii civilizate, precum familia în înțelesul consacrat, care nu are alternativă mai bună în realitatea vieții. Apoi, Europa este chemată să regândească întregul dosar, încât să evite ca, în numele unor valori precum libertatea, să distrugă alte valori; aici, comunitatea soț – soție – copii.
A treia întrebare angajează caracterul referendumurilor. Pe orice față privim lucrurile, referendumurile din România sunt în chingi prea strânse (de exemplu, cvorumul), încât dau rezultate de la început discutabile. În voința de a da legitimare rezultatelor, referendumul ajunge să-i reprezinte, paradoxal, pe cei care se opun referendumului respectiv. Referendumurile ajung să nu mai testeze ceva sau să ducă la rezultate contrare în raport cu voința electoratului, cum a fost referendumul demiterii președintelui, din 2012.
A patra întrebare privește nivelul diversiunii din societate. Cu siguranță, referendumul pe problema familiei tradiționale a testat nivelul de diversiune din societate. Acesta a fost mare. S-a indus și distribuit cu o sârguință demnă de o cauză mai bună opinia că votul „Da“ ar fi un sprijin pentru procesul din tribunal al cuiva. Era un sofism ordinar, dar în România actuală sofismul acesta face ravagii, mai ales de la aberația cu „penalii“ încoace. S-a văzut că, atunci când diversiunea este mare, prea puțini cetățeni se mai întreabă nu numai ce sentință s-a dat în procesul cuiva, ci și cum s-a ajuns la proces și la sentință. Și mai puțini se întreabă dacă persoana în cauză este vinovată cu adevărat și dacă atitudinea creștină trebuie să prevaleze. În orice caz, ieșirea din sofismele precarității a devenit condiție a însănătoșirii corpului social.
Se cuvine să repetăm că, în cazul adevărului și dreptății, contează nu doar rezultatul, ci și calea pe care s-a ajuns la el. Cu atât mai mult în condițiile justiției originale, ale „protocoalelor“ de „cooperare“ dintre judecători, procurori, servicii secrete, universități și alte instituții din România! Protocoalele, amatorismul juridic, cinismul ruinează o justiție în esența ei și o fac să nu lase loc dreptății.
Spun si aici la articolul asta: Cred ca principala grija a romanilor este sa isi castige existenta iar nuanta asta de ” soti ”, explicitata casatoria ca fiind intre ” barbat si femeie ” si inscrisa socoteala asta in CONSTITUTIA ROMANIEI a fost considerata de cam 80% dintre romanii cu drept de vot asa ca un moft al politicienilor, popilor, de aici invalidarea referendumului ! Nu cred ca obligativitatea votului este o solutie in tara noastra ” Prezenta la vot este o obligatie civica … ”, asa cum spunea cineva intr-un comentariu aici la gazeta, cred ca asa ar trebui sa ramana, cred ca si absenteismul este un raspuns al romanilor care dovedeste un blam adresat politicienilor, sau dovedeste o neintelegere a scopului referendumului- sunt multi, multi, romani mai ales in mediul rural pentru care tema asta a fost foarte complicata pentru ei, sunt clientii lui Mitica de pe sticlele mai mult sau mai putin mogulizate care sunt intr-o stare in care penibilul este putin spus, place, nu place, asta este realitatea in care traim ! Trebuie sa remarcam ca si aglomerarile politice, fie de la Putere sau Opozitie, nu s-au implicat in mobilizarea la vot, s-au pastrat pentru alegerile pentru Parlamentul lu’ Europa, s-au pastrat pentru prezidentiale, s-au pastrat pentru alegerile generale ce va sa vina, adica mai clar asa:” interesul poarta fesul ” ! Nu pot sa nu citez ce spune un ins in comentariul sau aici la gazeta: ” Acest referendum nu avea miza politica, dar a fost prezentat ca atare. Si prostii au crezut. Asa ne trebuie!”, in rest sa auzim si de mai bine !
Orice subiect merită discutat. Dar cu argumente, nu cu repezirea în etichete și suspiciuni. Numai cei fără argumente recurg la asemenea vechituri. Să cugeți cu capul tău și să aduci probe nu este ușor, dar nici ceva la care să se renunțe. Ar fi cazul să vedem realitățile de azi, mai mult decât cele de ieri.Dar mai înainte de orice trebuie cetit. Că-și dau cu părerea gheorghii și șarlii și păroșii, este treabă de libertate, dacă ar fi pe față, cu articole proprii, și nu s-ar ascunde în tufișul anonimatului. Noroc că și valoarea este tot de anonimat. Nu merge nicicum fără știință și conștiință.
Referendumul (si rezultatul pozitiv al acestuia, atit de asteptat si din pacate si cu rusine ratat !) mai era necesar si la altceva : celor care incearca in mod criminal sa impuna poporului roman (care, iarasi din pacate ! are si alte pacate si hibe, rezultate din 50 de ani de comunism si crearea „omului nou”, urmate de inca 30 de ani de falsa „democratie” si liberalism desantat) practici nici macar animale si contra naturii, trebuia sa li se traga una (sau mai multe !) peste botul spurcat (la propriu si la figurat) cu care cu tupeu si agresivitate incearca sa ne demonstreze ca ei sint cei „normali, moderni si civilisati” si ca noi, ca majoritate (ma refer la heterosexuali) sintem cei care trebuie sa ne adaptam si schimbam !! Stiti cum e vorba aia : cui ii dai degetul iti ia cu totul mina …
1. „… Dacă ne referim la componenta religioasă, anume că Biblia susține familia monogamă, compusă din bărbat și femeie, se poate spune că această familie nu este pusă acum în discuție.
„Ea (aceasta familie monogama) este protejată și nu figurează printre urgențele agendei majorității covârșitoare a celor care se ….”
Comentariu: Este urgenta fiindca este atacata „cultural” de imbarligaturile degeneratilor.
2 „… vremurile mai noi s-au extins formule neconvenționale (homosexualitate, lesbianism etc.). Penalizarea acestora s-a dovedit a fi o aberație și, firește, a ieșit din discuție. …”
Comentariu: Nu „s-au extins”, au fost promovate de anumite persoane influente si sustinute financiar!
Cum sa fie aberatie penalizarea faptelor nefiresti?
Ce fire trebuie sa (mai degraba NU) ai ca sa consideri ca orice iti trec prin minte sau orice fel d activitate ai comana trupului sa faca este „BINE”? Unde este „binele” si unde este „raul” – autorul nu spune.
Inteleg pozitia relativista, rationalista adica marxista a sfidarii Adevarului revelat.
Autorul crede ca este „normal”, adica impotriva stiintei crestinilor si astfel este sustinatorul acestor bolnavi.
3. „… Înfierea de către oricine de bună-credință poate fi, în astfel de situații, o soluție mai bună.”
Cum sa fie de „buna-credinta” homosexualii si ceilalti degeneratii care tocmai prin ce se declara si fac sint de REA-credinta!?! Ce credinta buna sustine dereglarea sasta mintala si sufleteasca???
Nu slab, ci foarte slab și deja gheorghe! Vezi bade că stai rău cu logica. La fiecare zicere o iei alături. vezi că Marga predă logica și poate te bagă drept exemplu de violare de reguli.
Bade gheorghe, se cam vede din ce grup vii: „iudaizarea societății”, „stat laic masonic”, „homosexuali periculoși” etc. sunt cuvintele știm cui. Iar dacă cumva unii preoți află apărarea la tine ne-am dus pe copcă.
Tot numai trecut rumegăm? Nu ar fi cazul să se ia aer curat?
De ce atâta zdroabă? Scrieți voi articole gheorghi, câți veți fii! Cum judecați nu vă văd în stare! Iar ce debitați ne arată nivelul. Jalnic de tot, dacă nu ar fi trist!
4. „… majoritatea adepților familiei tradiționale și majoritatea adepților liberalizării familiei nu gândesc politic problema. Ei o lasă în caracterul ei de problemă religioasă, abordată de tradiție în felul cunoscut.”
Comentariu a): exista familie si atat. Nu exista familie traditionala fiindca atunci ar fi existat si familie ne-traditionala. Aici, autorul arata din nou partinire pentru degenerati, „facand loc” in spatiul sub-constient pentru ne-tradionalismul lor. Trebuia sa spuna „intelegerea”, „asocierea”, homosexualilor … pe sleau, nu prin eliziune.
Comentariu b): a gandi inseamna a „face” politica, cum ziceau anticii – omul este (ar fi) un animal politic.
Problema este mai intai existentiala, obiectiva si apoi politica fiindca cere analiza inainte de actiunea de curatenie morala si trupeasca.
5. „Dar, în pofida acestor două majorități, sunt, și de o parte și de alta, oameni care gândesc altfel chestiunea familiei. Adică politic cvasi-militant.”
Comentariu: FALS, de partea „inversa” s-a gandit „la greu” de vreo suta de ani dupa ce Gramsci l-a metamorfozat pe Marx, apoi cu crearea Scolii de la Frankfurt. „Ceilalti” gandesc cum sa distruga familia care – fiind sustinuta de morala, la noi, crestina, adica ortodoxa – apara cultura, traditia si credinta adica isi apara identitatea si supravietuirea.
6 „…. Nu are justificare teza că referendumul confirmă că și în România secularizarea ar fi ajuns departe, …”
Comentariu: oare autorul este sufocat de atatea dovezi de viata religioasa a romanilor…. nu vede secularizarea!?!
Statul laic-masonic, autoritatile institutionale care sint laice, legislatia este nu doar laica ci de-a dreptul pagana!?!, … invatamantul de stat laic…, cultura „legalizata” este spirituala fara a fi religioasa propriu-zis!
.. dar nu vedea ideologizarea marxista a Universitatilor in toate disciplinele „umaniste”!!!
7. „… Formarea multor preoți sau cel puțin consecințele ei par să fie prea laice. De aici vine și faptul că, în pofida chemării parohilor, participarea la referendum a rămas modestă.”
Comentariu: De ce ajunge la asta autorul? Activitatea sa nu il recomanda pentru a sta ci… formarea de profesori ar fi treaba [si a] autorului –„luminatori” care sa aiba bun simt, adica sa creada in Dumnezeu si sa inspire spre morala crestina activitatile si preocuparile intelectuale?
Nu cumva autorul si cei mai multi ca el fac treaba materialista, au activitati laice?
Si indoctrinarea subsumata educarii laice nu este tocmai un factor puternic de impotrivire teologica si de submionare a autoritatii morale a Bisericii?
8. „… nu au stârnit normala reacție creștină.
…. nu cumva și creștinismul are nevoie de eliberarea de pasivitate și de pericolul marginalizării?
… suntem astăzi martori la o relativizare a familiei tradiționale…”
Comentariu a): Incep sa vad sursa de nemultumire a autorului fata de Biserica… PASIVA!
Altfel spus, nu va mai rugati sa pierdeti timpul ci treceti la activitati – ca in Apus, desigur unde credinta a devenit afacere cu caritatea. Marginalizare? Pai intotdeauna materialistii/semitii au impins Biserica spre abandonarea rolului sau; nu va ajunge??
Comentariu b): Nu sintem martori la RELATIVIZARE, sintem martori la ATAC si AGRESIUNE furibunde din partea degeneratilor si sustinatorilor lor fatisi sau mai vicleni.
9. „… recunoașterea diferenței din societate este normalitatea însăși.”
Comentariu: nu e nimic de recunoscut fiindca este cunoscut ca „doua degete nu sint la fel la aceeasi mana”…
10. „… Europa este chemată să regândească întregul dosar, încât să evite ca, în numele unor valori precum libertatea, să distrugă alte valori;…”
Comentariu: „libertatea” din context, a faptuirii de acte sexuale perverse este LIBERTINAJ, nu este LIBERTATE, adica folosire cu rea credinta a libertatii.
11. „În voința de a da legitimare rezultatelor, referendumul ajunge să-i reprezinte, paradoxal, pe cei care se opun referendumului respectiv.”
Comentariu: deci non-existenta (participarii) face dovada reprezentarii. „NIMIC” = „CEVA”.
Bravo pentru logica unui profesor universitar, fost ministru!
In loc sa afirme: Neparticiparea nu are valoare de opinie si nu reprezinta valoare juridica! Autorul cade in ceea ce stiam ca va veni: spune (in ordine inversa) luminii ca este intuneric…
12. „… în condițiile justiției originale, ale „protocoalelor“ de „cooperare“ dintre judecători, procurori, servicii secrete, universități și alte instituții din România!
Protocoalele, amatorismul juridic, cinismul ruinează o justiție în esența ei și o fac să nu lase loc dreptății.”
Comentariu: atat timp cat acesta deformare intelectuala complexa rezultata din articol a contaminat nivelul (mai ridicat) al formatorilor de opinie, nici nu are sens apelul la Justitie…
Reamintesc principalele defecte ale argumentarilor: nimic=ceva, libertinaj=libertate, reaua credinta = buna credinta, Biserica este pasiva desi foarte prezenta !?! si SE marginalizeaza, perversitatea sexuala este „relativizare”…
Daca nu intelegeti ca acestea sint caracteristici ale marxismului cultural inseamna ca aplaudati sinuciderea sociala inainte de a va bucura de batjocorirea Bisericii.
Nici nu ma mai mir ca „libertatea sexuala” – ca parte a degradarii morale – este sustinuta de buna parte dintre cei care posteaza. Se si observa ca filozofia impartasita este ne-crestina, supusa arogantei omului de a pretinde cunoasterea absoluta pentu a dezorganiza lumea prin impunerea propriilor pareri.
Ca de obicei, autorul foloseste teme din existenta romanilor pentru a le da culoare – daca nu sectanta, „macar” papistasa. Inspiratia a venit de la „gandiristii” Apusului care sint crescuti din ereziile anti-crestine.
Suna atractiv pentru cei care isi iubesc mintea lor si nu pentru cine discerne folosind elementele teologiei crestine constituite pe baza revelatiilor si confirmata – din nefericire – doar de Ortodoxie.
Va jucati cu vorbele, teoriile si ipotezele – toate ametitoare si derutante.
Va lasati ametiti de propriile emotii carora le dati valoare de intelepciune.
Admiratia autorului pentru disecarea evenimentelor romanilor cu uneltele procustiene occidentale, schismatice este de netagaduit. O fi mergand la „comunicari” la sectiunea filozofie dar nu merge in realitatea obiectiva.
Sunteți în eroare Gheorghe și Charles. Ați fost în Franța, SUA, Germania, China, Polonia, Ungaria, Cehia și alte țări pentru a vedea cum se discută despre Marx, despre marxism, care este altceva, despre marxism=leninism pe care voi îl cunoașteți? Confuziile nu sunt sănătoase. Nu faceți servicii țării voatre cu o cultură discutabilă. Marga are avantajul că știe despre ce este vorba și cu Foucault, și cu Habermas, și cu Rorty și cu Ratzinger și cu oricine dă tonul astăzi. Onor culturii, domnilor!
„Fridrich”, iata ca am reusit sa te scot din barlog! Esti de tot hazul, la prima aparitie ti-ai dat alt pseudonim,”Ion Acatrinei” respectiv „Ion Velican” si dupa ce te-am demascat ca avand in trecut pseudonim german, „Friedrich, respectiv scandinav, Rollason”, uite ca apari in clar! Problema ta e ca ii citezi pe altii si neavand experienta studierii marxismului(bolsevismului) si aceea a activitatilor reale ale „filosofilor” de dupa 1850, nu gargara teoretica, deasemenea nepercepand dimensiunile uriase ale FALSIFICARII ISTORIEI de catre „filosofi” si „istorici”, te lasi furat de cantecele lor de sirena!Daca studiai istoriografia contemporana(ultimii 70 de ani de publicari, cenacluri, simpozioane) constatai eforturile disperate de a salva ce se mai putea salva, unii sacrificandu-l pe Stalin, altii mergand pana la Lenin, restul disociindu-l pe Marx de marxism, dupa ce au esuat
in incercarea de a disocia marxismul de bolsevism!!! Cu totii vor sa-l conserve pe Marx printr-un fel de kriogenie ideologica in
asteptarea unor …vremuri mai bune, adica pana cand o sa se incheie globalizarea marxista!!! Europa e deja cucerita fara razboi Mondial, numai prin consolidarea Colhozului european dupa inscenarile kgb-iste din 1989/1990 – dizolvarea dirijata conspirativ a Lagarului de Concentrare Comunist.
Mi-ești dator charlie cu mielul, dacă tot mă botezi. Poate și ceilalți îți vor cere miel, așa că ai nevoie de mulți.
Nu ai dreptate în nimic din ce spui. Ține minte că nu se pot face generalizări cu pretențiile dumitale fără cultură. Așa că io zicem să studiem mulți ani și pe urmă să vorbim.
Dle Profesor, tot respectul pentru superba analiza determinata de ultimul Referendum, care a surprins starea societatii romanesti in ansamblu! O societate macinata de contradictii induse de propaganda unui sistem ce doreste sa ne impinga in destabilizare, teren fertil „progresismelor” nimicitoare de traditii,de repere ce ne definesc ca popor. Ortodoxia,cultele in general nu poarta nicio vina pentru esecul datorat inertiei inoculate populatiei in ultimii 75 de ani. In plus, cum elegant ati ilustrat, preotii de azi sunt dedati din scoala celor lumesti, acesta fiind „meritul” profesorilor pentru a compromite ideea de credinta! Acelasi gen de „profesori” ca si cei de la universitatile de azi ale Securitatii! Nu putem cere crestinului din cetateanul roman sa se implice, sa devina activ, pentru ca familia a stat la baza societatii umane cu mult inainte de cristalizarea religiilor in forma cunoscuta astazi, de aceea teoria marxista a repudiat intai familia si abia apoi relegia, prin aceste doua elemente de baza ale unei societati ajungand sa repudieze statul ca forma de organizare! Procesul de subminare a credintelor continua proband continuitatea ideologica statuata prin lovitura de stat. Referendumul in comunism/neocomunism e un exercitiu fraudate din start, golit astfel de forta reprezentativa conferita principial. Fraudare prin propaganda media si „de la om la om” aflata intr-o singura mana, prin falsificarea nr. cetatenilor cu drept de vot, prin propaganda nonparticiparii inaugurata de sinistrul rezident Secu Basescu. Dupa care vin „analistii” si institutele sociologice securiste. Legea firii e legea perpetuarii ca specie si e mai presus de orice comportament deviant. Orice incercare de prezentare ca normalitate a anormalitatii trebuie condamnata, chiar daca putem tolera faptul in sine ca depasind vointa respectivilor. Adica admitem existenta maladiei.
Este un articol ce spune totul. Ca de obicei, domnul Marga se dovedește a fi un filosof cultivat și integru, la distanță de clișeele și compromisurile zilei.
O cam iei pe arătură, gheorghe, în toate privințele. Până una alta, Marga a fost cel care a dat singura reformă a educației recunoscută după 1989, a organizat cea mai bună universitate din țară și a dat până acum o operă filosofică greu de concurat la noi, în lărgime și adâncime. A fost bineînțeles printre specialiștii CDR, dar asta nu-i o scădere. Poate un merit, observând ce nespecialiști au urmat cu băsescu, andronescu,johannis, cioloș și cu cine vrei.
Nu are rost sa citesti pana la capat…
Este o sustinere cosmetizata a „diversitatii”, adica a degeneratilor sexual si o luare in deradere a Bisericii.
Filozofarea in forma constructivismului structural este exact sustinerea – de fapt a iudaizarii societatii, forma de degenerare morala.
Sa-l citezi pe marxistul Foucault este exact ceea ce arata cu cine se intovaraseste tovarasul autor.
Așa slab și deja Gheorghe? Păi cum să te pronunți, bade, dacă nu citești până la capăt, cum bine zici? De unde scoți ce zici – susținere cosmetizată, degenerați sexuali, iudaizare, luare în derâdere, Foucault marxist? Pe aici nici vorbă de așa ceva. Se vede că vorbești fără să citești. Și nici nu pricepi. Tovărășia ta este ignoranța, a lui marga știința și conștiința!
„Ion Velican”, vrei sa-ti etalez si celelalte pseudonime cu care apareai in trecut de cate ori aduceam cea mai palida critica Profesorului Marga? Veneai cu replici la fel de inepte ca si acum la comentariul lui „gheorghe”! Sustineai chiar ca ce e rau sa fii marxist sau negai posibilitatea ca „filosofii” citati de Profesor sa fii fost marxisti „practicanti”, adica si cu arma in mana! Daca te instruiai in plan filosofic si-ti puneai si mintea la contributie, aflai ca Foucault a fost un marxist convins care a fost educat doctrinar de cativa marxisti invederati, in special de Louis Althauser, un stalinist notoriu care a imbacsit creierele multor studenti naivi recrutandu-i pentru „revolutia
mondiala”(globalizarea marxista!). Special in comentariul meu anterior nu am facut referire la propensiunea Dlui Marga
pentru citate din clasici ai marxism-leninismului, stiind ca o formatie marxista e mai dificil de abjurat, intrucat nu
am vrut sa minimalizez admiratia pentru analiza sa rece, logica, dar si nuantata. Mesajul diplomatic a dorit sa evite
ofuscarea spiritelor sensibile, precum „gheorghe”, care a reactionat fara sa citeasca pana la capat si sa surprinda sensul real avut in vedere de Profesor. In privinta Bisericii, eu am mers chiar mai departe, imi permite anonimatul,
sustinand din nou ca a fost penetrata de bolsevici inca inainte de 1945, iar selectia la teologie e pe alte criterii
aplicate de „profesori sub acoperire”! Dupa ce au boicotat Referendumul, securistii basisto-ioha-nisti au blamat in toate felurile Biserica, mergand pana acolo incat sa sustina absurd ca romanii nu sunt chiar atat de credinciosi…
Nene Charlie, vezi că face confuzii! nu are nici o legătură cu marxism sau nemarxism, dacă simplul cuvânt îți dă dureri de cap. Acel Foucault trăia la Paris, dar avea de a face cu alții. Iar dacă chiar ar fi citat un marxist asta nu este deicid, omule! Mai alea că nu prea se știe ce este marxist sau nu, noțiunea asta fiind cât vrei de largă sau de strâmtă. Așa că … apă rece!
Bade Gheorghe, se vede de ce nu au mers oamenii la referendum – că în față s-au proțăpit inși care discută cum discuți!
Șarlicule, iar te aventurezi în chestiuni pe care nu le pricepi. Unde vezi tu clasici din aceia care te fac să nu dormi zi și noapte? Eu zic să vii cu picioarele pe pământ și, mai ales, cu mintea în cultură. Marga nu are nevoie să fie nici menajat și nici altceva ca să stea drept. Gândește cu cultura, capul lui și temeinic și propune un sistem de cugetare. O spune unul care nu l-a întâlnit undeva vreodată și pe care Marga nici nu-l știe.
Lu’ nea’ Velican:
„Corectitudinea Politică
Analiza Adorno-Benjamin reprezintă aproape întreaga baza teoretică pentru toate trendurile estetice „politically correct”, ce acum invadează toate universităţile.
Post-structuralismul lui Roland Barthes, Michel Foucault şi Jaques Derida, semiotica lui Umberto Eco, deconstructivismul lui Paul de Man, toate îl citează deschis pe Benjamin că sursă a operei lor.”
Ia uite ce zicea „sursa”:
„… pentru Şcoala de la Frankfurt, scopul elitei culturale în moderna eră „capitalistă” trebuie să fie dezbrăcarea de credinţa că arta derivă din emulaţia auto-conştientă provenită de la Dumnezeu ca şi Creator.
„Iluminarea religioasă” – spune Benjamin – trebuie arătată a proveni dintr-o iluminare profană, materialistă, dintr-o inspiraţie antropologică, căreia haşişul, opiumul sau orice altceva îi poate oferi o lecţie introductivă.
În acelaşi timp, „noi forme culturale trebuie găsite pentru a creşte „alienatia populaţiei”, pentru ca ea să înţeleagă cu adevărat cât de alienată este când trăieşte fără socialism.
Să nu se construiască pe vechile zile bune de odinioară, ci pe cele rele şi noi de astăzi”.
=====
Daca nu stii – taci si ia notite!
Tot lu’ nea’ Velican:
…
Hai mai afla ceva…:
„Direcţia potrivită în pictură este urmată de ultimele creaţii ale lui Van Gogh, care a început să picteze obiecte în dezintegrare, cu ochiul echivalent al unui fumător de haşiş ce extrage şi introduce lucruri din afara lumii lor fireşti.
În muzică „nu este sugerat că cineva poate compune mai bine astăzi decât Mozart sau Beethoven”, spune Adorno, „dar trebuie să se compună atonal, deoarece atonalismul este bolnav, iar boala, în mod dialectic, este şi leacul”.
Extraordinara reacţie violentă de protest cu care muzica se confruntă în societatea prezentă, pare cu toate acestea să sugereze că funcţia dialectică a acestei muzici poate fi deja simţită negativ, ca „distrugere”.
Scopul artei moderne, literaturii şi muzicii trebuie să fie de a distruge potenţialul înălţător şi deci burghez al artei, literaturii şi muzicii astfel încât „omul să-şi piardă conexiunea cu divinul” şi să-şi vadă ca unică opţiune creativă revolta politică.
„Pentru că a organiza pesimismul nu înseamnă altceva decât să alungi metafora morală din politică şi să descoperi în acţiunea politică o sferă rezervată 100% imaginii”.
De aceea, Benjamin colaborează cu Brecht pentru a transpune aceste teorii în practică, iar efortul lor conjugat culminează în „efectul de înstrăinare” – enstrangement, încercarea lui Brecht de a-şi scrie compoziţiile astfel încât auditoriul să părăsească teatrul demoralizat şi furios, aparent fără motiv.”
–––––
Crezi ca daca autorul citeaza „abscons” si ‘telectualist, gata – a descoperit Adevarul?
Eu iti arat realitatea, Adevarul este revelat, pentru cine are ochi de vazut si urechi de auzit.
În loc să analizăm acești Gheorghe ne cer să blamăm. Nu este civilizat! Mai mult s-ar câștiga dacă fiecare și-ar vedea de argumente, nu de etichete, care sunt ușor de pus, dar nu au rezolvat ceva vreodată. A trecut epoca etichetelor – numai fraierii își pierd timpul cu ele. oamenii cu cap analizează și au idei. Este secretul. mai ales că aici este un text foarte bun – cel despre Întrebări-…, care ar putea fi punctul de plecare al unei analize serioase.
Bade gheorghe, tot n-o nimerești. Vezi că subiectul l-ai uitat. Ce legătură au astea cu articolul? nici una! Nu cumva ar trebui văzut dacă autorul nu este cumva prea înalt, adus de umăr și fumează? Jalnic, bade, dar te iert, că avem de iertat greșiților noștri. Numai că este bine să fim cinstiți cu ceea ce citim și să spunem ce este, nu ce nu e.
Foucault nu a fost marxist. O știu bine, căci am fost în apropiere și i-am citit cărțile. Justement Marga îl citează ca avocat al libertății sexuale. Asta este tot. A fost un mare gânditor în succesiunea Lui Nietzsche. Restul se poate discuta. Political corectness are surse multe. Deloc Adorno sau Foucault. Wikepedia poate fi sursă, dar nu în teme complicate. Articolele sunt scrise de cine vrea. Nu sunt autorizate profesional.
@Ion Velican, esti un idiot cu staif, dar tot idiot ramai! Gheorghe este pe drum, tu esti pe langa, ceea ce se cheama ca bati campii! Marga are stiinta prostiei si constiinta capului infipt in parul din curtea Babei Cloanta.
Gheorghe, magistrala demonstratie a drumului infect pe care sintem „invitati” (sau fortati ?) sa o luam ! Cum ar spune francezul, „la réponse du berger à la bergère”, adresat(a) lui nea Pelican si altora ca el ! (cit despre nea Margarina, numai cind imi amintesc ca facea parte din cei 15000 de „specialisti” ai CDR-ului …)
Imi place cum de fiecare data cand apare aun articol al Prof. Marga si cineva aduce o cat de mica critica sau face o completare,
apare brusc Garda pretoriana compusa din flacai care-si dau aparent numele reale, in anii si lunile trecute cu nume nemtesti sau scandinave, mai nou cu nume neaose ronmanesti! Singurul consecvent cu pseudonimul sau e „Ion Acatrinei”. Dar nici „Acatrinei” nu e
cusher, la alte articole unde-mi ataca orice comentariu semnand cu alte pseudonime, ce mai postac orchestra pe care-l recunosc dupa apelativul „Sarlicule”!!! Nu vin cu argumente, numai cu divinizarea persoanei fara nicio rezerva, dar de unde sa aduca ceva
argumente, din pustiul lor intelectual si cultural? Ce conteaza ca de data aceasta le-am laudat Idolul? Ce conteaza ca nu au nicio
idee despre filosofie si despre activitatile acoperite astfel ale majoritatii „filosofilor” de dupa 1850, autodeclarati marxisti sau nu. „Scolile de filosofie”, mai ales Scoala de la Frankfurt au fost arene ale propagandei bolsevice unde au fost recrutati
numerosi viitori combatanti cominternisti cu pana si cu naganul. Puneti-va mintea la contributie si cititi, flacai, nu va mai lasati pe seama altora, nu mai traim in comunism unde cate un tatuc ne da cu lingurita licoarea ideologica miraculoasa. Chiar nu realizati ca in absenta unor comentarii critice nu iesiti din barlogurile unde hibernati? Nu aveti ce comenta pe temele abordate de Profesor pentru ca nu sunteti capabili intelectual si cultural… Pricepeti ca filosofia adevarata nu se bazeaza pe citate, marii filosofi ai inceputurilor si pana in sec. XIX se citau…pe sine, erau deschizatori de drumuri( nu de autostrazi pe hartie ca acum in vremurile securiste pe care le datoram marxismului pe care-l aparati cu pretul vietilor voastre anoste!)
Tot n-ai ieșit din cavernă, părosule? O leacă de aer curat și cunoaștere te-ar feri de confuzia epitetelor cu argumentele. Se știe de mult, insultă doar cine nu are argumente.