Teatrul Naţional Bucureşti
“Hoţi”
Radu Afrim inventează lumea scrisă de Dea Loher pe scena Sălii “Studio – Arenă”. O lume a personajelor afectate de sensibilitate, a oamenilor fragili care se strecoară prin propria lor viaţă, temători şi prevăzători, ca şi cum nu le-ar aparţine sau n-ar avea dreptul s-o trăiască. Ca nişte hoţi.
Regizorul este la al treilea spectacol cu piesele autoarei de origine germană (după “Adam Geist”, la Teatrul „Maria Filotti“, Brăila, şi “Piaţa Roosevelt”, la Teatrul Naţional Timişoara).
Este în acelaşi timp şi primul spectacol de la Sala Studio, revenită de curând în circuitul teatral, în care se foloseşte spaţiul de joc de tip Arenă, formulă de joc cu care publicul nu s-a mai putut întâlni în această sală de peste trei decenii.
Dea Loher trăieşte la Berlin, unde a studiat Dramaturgia cu celebrul Heiner Müller. Este unul dintre cele mai în vogă nume din dramaturgia europeană actuală, textele sale fiind montate pe cele mai importante scene din Berlin şi München, dar şi în Franţa, Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Polonia, Finlanda. “Bertold Brecht Preis” (2006) şi “Berliner Literaturpreis” (2009) sunt doar câteva dintre recunoaşterile pe care le-a primit de-a lungul carierei literare.
Distribuţia alătură nume cunoscute din generaţia de mijloc a teatrului şi tineri aflaţi la prima lor colaborare cu TNB: Marius Manole, Aida Avieriţei, Liliana Ghiţă, Mihai Călin, Medeea Marinescu, Cornel Scripcaru, Ana Ciontea, Claudiu Bleonţ, Diana Roman, Irina Antonie, Natalia Călin, Conrad Mericoffer, Diana Dumbravă.
Spectacolul poate fi vizionat joi, 20 februarie, la ora 19:00, la Sala “Studio”
“Un duel”

Gavril Pătru și Diana Dumbravă în „Un duel”, la TNB
Dramatizarea nuvelei cehoviene « Duelul », o transpunere scenică purtând marca regizorului Alexandru Dabija, revine la Sala “Atelier” începând de vineri, 21 februarie, ora 19.30, când va avea loc prima reprezentaţie a actualei stagiuni.
O poveste despre cuplu, despre relaţia dintre bărbat şi femeie, „tratată ca o romanţă. Problema asta este, declară regizorul. Dacă doi oameni vor să fie împreună, ce înseamnă, ce obligaţii morale au? Spectacolul acesta este un studiu de caz, până la disecare, al cuplului”.
Maniera în care materialul epic este adus din condei şi urcat pe scenă convine de minune scriiturii. “Cehov are o manieră aparte, ca la impresionişti, remarca Tolstoi. Vezi că pictorul aruncă tuşele de culoare la întâmplare şi crezi că nu există nici un fel de legătură între aceste pete cromatice, dar este de-ajuns să te îndepărtezi cu câţiva paşi de şevalet, pentru a avea o impresie a întregului”.
Gavril Pătru, Diana Dumbravă, Ana Ciontea, Vlad Ivanov, Răzvan Oprea, Marius Rizea, Ioan Andrei-Ionescu, Dragoş Ionescu, Mihai Calotă, Dan Tudor, Axel Moustache sunt actorii invitaţi în scenă să dea viaţă scenelor crepusculare, sensurilor ascunse, adevărurilor spuse pe jumătate, indeciziei devastatoare şi spleen-ului, urmărind, vorba lui George Călinescu – “gingăşia în ridicol şi intrând în dramă prin bufonerie”, fiindcă “descripţia morală a lui Cehov are calităţile mătăsurilor cu două reflexe”.
Alexandru Dabija foloseşte această nuvelă cehoviană, cu întreaga ei atmosferă, cu micile ei tabieturi şi marile discuţii filozofice şi morale, pentru a crea un spectacol captivant, cuceritor şi rafinat.
“D`ale noastre”

„D’ale noastre” la Teatrul Național
“Am vrut să re-scriu pe limba mea, cea a teatrului coregrafic, ceea ce îmi inspiră tumultoasa lume a lui Caragiale al nostru. Nu o piesă anume, nu una sau mai multe dintre nemiloasele sale schiţe sau poveşti, nu unul sau mai multe din acerbele sale momente, ci impresia generală pe care toate acestea la un loc mi le inspiră.
Un Caragiale revizitat în ziua de azi în care absurdul Ionescian a devenit logică cotidiană. Un spectacol în care mi-am propus să explorez această lume a noastră cea de toate zilele, plină cu de-ale noastre.
Nu numai cele româneşti ci, în general, cu cele de-ale noastre: omeneşti”, declară autorul spectacolului, coregraful Gigi Căciuleanu.
Iar Dan C. Mihăilescu apecia: „D’ale noastre, strălucitorul spectacol realizat la TNB de Gigi Căciuleanu (…) a fost o probă de răbdare, revoltă… şi încântare. (…) odată ce intri în convenţie, dar, mai ales, odată ce apar tradiţionalele însemne vestimentare şi începi zglobiu să-i recunoşti pe Trahanache, Dumitrache, Fănică, Zoe, Rică, Veta şi Ziţa, totul devine fluent, te desprinzi de mania textului şi te laşi definitiv captiv magiei coregrafice. (…) ajungi să te pierzi uluit în faţa unui Cetăţean turmentat evoluând pe „Sonata lunii”, a unor captivante caligrafii dansante pe secvenţe din Năpasta şi Conu Leonida, dar în special la climaxul care, pentru mine, a fost discursul lui Caţavencu. Am aflat că omul care a realizat performanţa se numeşte Lari Giorgescu, un actor pe care – iertată-mi fie ignoranţa – nu-l ştiam decât din emisiunea lui Alex. Ştefănescu de la TVR, dar care mi s-a dezvăluit acum ca o extraordinară energie ludică.”
Regia şi Coregrafia: Gigi Căciuleanu. Scenografie: Corina Grămoşteanu. Muzică originală: Lucian Stan, Marius Mateşan, Dan Handrabur, Cristina Handrabur, Cristian Stanciu, Vlaicu Golcea, Micloş Micleuşanu. Lighting design: Silviu Alexandru Andrei.
În distribuţie, dans – actori: Ioana Marchidan, Ioana Macarie, Ramona Bărbulescu, Vanda Ştefănescu, Rasmina Călbăjos, Lari Giorgescu, Cristian Nanculescu, Ştefan Lupu, Istvan Teglas, Adrian Nour, Alexandru Călin, Arcadie Rusu, Diana Spiridon.
Vineri, 21 februarie, la ora 20:30, la Sala “Studio”.
“Bârfe, zvonuri şi minciuni”

Cecilia Barbora și Monica Davidescu în „Bârfe zvonuri și minciuni”, la TNB
O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului, chiar la aniversarea căsătoriei. Crimă? Tentativă de sinucidere? Sau şi una, şi cealaltă? Misterul trebuie elucidat pe loc de către invitaţii la petrecere, orice scurgere de informaţie le-ar pune în pericol cariera.
Suntem martorii unei situaţii atât de grave încât suspansul se amplifică, spaima devine comică, umorul erupe.
Cu o acţiune construită în stilul filmelor poliţiste, dar în ritm de comedie, piesa lui Neil Simon, celebrul scenarist şi dramaturg american, pare desprinsă din realitatea imediată. Dacă vă sună cunoscută ştirea că „un personaj” a încercat să se sinucidă, iar glonţul doar i-a atins urechea, este o simplă coincidenţă… Orice asemănare cu personaje din viaţa reală este pur întâmplătoare.
Regia şi ilustraţia muzicală: Ion Caramitru.
Decoruri: Cătălin Ionescu Arbore. Costume: Liliana Cenean.
Cu: Monica Davidescu, Marius Bodochi, Cecilia Bârbora, Silviu Biriş, Rodica Ionescu, Armand Calotă, Oana Ioachim/ Florentina Ţilea, Gavril Pătru, Victoria Dicu, Dorin And one.
Spectacolul poate fi vizionat în 23 februarie, la ora 19:30, la Sala “Studio”.
La Teatrul Naţional pentru Copii : un CARNAVAL, o premieră !

„Carnavalul copiilor” la Teatrul Național
Magicianul şi Zâna Poveştilor vor fi gazde, iar copiii – Eroii din Poveste.
“Carnavalul”, cel mai apreciat dintre spectacole şi cel mai aşteptat dintre evenimentele stagiunii la “Teatrul Naţional pentru Copii”, încântătoare “temă pentru acasă, în stare să antreneze toată familia în febra pregătirilor, vă aşteaptă la Sala Media de la TNB. Două duminici la rând, copiii vor avea parte de sărbătoare. În buna tradiţie a locului, unde fiecare spectacol este o premieră, niciun carnaval nu va semăna cu celălalt.
Duminică, 23 februarie, de la ora 11.00, sunteţi invitaţi la “Carnavalul de lăsata secului”, iar duminica următoare, pe 2 martie, tot de la ora 11.00, va avea loc “Carnavalul de primăvară”.
Poveştile românilor vor fi din nou prezente la întâlnirea cu cei mai mici dintre spectatorii teatrului. În ritm de carnaval, cei buni se vor confrunta şi de această dată cu încercările grele şi cu capcanele celor răi la suflet. Nemuritoare personaje de basm, frumoase tradiţii din bătrâni, precum şi costume dintre cele mai originale îi vor încânta pe toţi participanţii la acest colorat început de primăvară.
Să fii copil e un lucru serios, susţin gazdele, invitându-I pe copii să se pregătească cât se poate de bine, de la mască şi costum până la povestea care însoţeşte personajul ales. Despre semnificaţiile carnavalului vor mai afla şi la teatru. Pentru că, intrarea în postul Paştelui, prin cortegiul vesel care trage lumea cu susul în jos (regii devenind bufoni iar cerşetorii–regi), este un moment cât se poate de serios, un ritual pe care omenirea îl practică din cele mai vechi timpuri printr-o explozie de bucurie.
“Teatrul Naţional pentru Copii”, proiect iniţiat de Fundaţia “Abracadabra”, condusă de actorul Marian Râlea, în parteneriat cu Teatrul Naţional din Bucureşti, este locul unde copiii urcă pe scenă şi devin eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor. Ca într-o adevărată magie, “înarmaţi” cu doar câteva elemente de costum şi de decor, ei învaţă să-şi înfrângă teama şi să lupte vitejeşte cu duhurile rele, cu forţele cele întunecate din poveştile românilor, de ieri şi de azi.
Teatrul Odeon prezintă
“Umbre”, un spectacol-lectură
Trei familii marcate de pierdere: un cuplu căsătorit care se destramă după dispariţia fiicei lor adolescente, un tată şi un fiu aflaţi în imposibilitatea de a comunica din cauza lipsei mamei, un cuplu în vârstă a cărui fericire este ameninţată de gândul de a se pierde unul pe celălalt.
Devastaţi de durere, suferinţă şi incertitudine, ei se confruntă cât pot de bine cu tragediile lor individuale, dar puţin câte puţin viaţa lor se va intersecta până când se vor contopi în aceeaşi poveste: aceea a Albei, pierdută în desişul pădurii şi propria ei călătorie prin groază şi salvare.
“Sunt interesată de natura umană şi de ceea ce motivează oamenii să acţioneze, uneori în moduri ciudate în anumite situaţii. În scrierile mele am încercat să explorez acele laturi întunecate ale individului, să cercetez amănunţit temerile, obsesiile, dorinţele, mereu într-un context recognoscibil, cu care spectatorul să se poată identifica, dar lăsând spaţiu pentru imaginaţie şi poetic. Scriitura mea este viscerală, pentru că îmi place să vorbesc despre ceea ce doare: despre răni, despre singurătate, despre moarte, despre violenţă, pentru că acestea sunt temerile mele şi, de asemenea, temerile tuturor”, mărturiseşte autoarea textului, Marilia Samper.
Scriitoarea s-a născut în Sao Paolo, Brazilia, în 1974, din mamă braziliancă şi tată spaniol. După ce a locuit în mai multe ţări, s-a stabilit definitiv în Spania la vârsta de doisprezece ani. Şi-a petrecut întreaga adolescenţă în Andaluzia şi tot aici a intrat în contact cu lumea teatrului. A studiat actoria la Institutul de Teatru din Sevilla şi a colaborat cu diverse companii de teatru din Sevilla, cum ar fi “Viento Sur Teator”, “La Matrona”, precum şi “Centrul de Teatru Andaluz”. Începe să scrie aproape din întâmplare. Cu primele ei piese premiate şi publicate, în 2001, vine la Barcelona, unde obţine o diplomă în regie şi arte teatrale de la Institutul de Teatru. De atunci îşi consolidează cariera de autor şi regizor, cu texte montate pe cele mai importante scene din Barcelona.
Piese de teatru, toate publicate şi montate: “Pequeńos Monstruos” (Mici Monştri), 2013, “Udol”, 2012, “Sombras (L’ombra al meu costat)” cu titlul”Umbre. Umbra de lângă mine, în versiunea românească, 2012, “Dos punkis y un vespino” (Doi punk-işti şi un vespino), 2010, pentru care a primit Premiul Institutului de Teatru din Barcelona pentru cel mai bun text de spectacol, “Plăcere şi durere”, 2009, “Un verdadero cowboy” (Un cowboy adevărat), 2006, pentru care a primit Premiul literar “Juan de Timoneda”, decernat la Ciutat de Valencia şi Premiul literar “Carlos Carvalho” din Porto Alegre (Brazilia). În 2004, împreună cu alţi autori scrie “La orilla perra del mundo”. În 2002 apare “Meniul zilei”, iar în 2001, piesa “405”, pentru ambele texte fiind nominalizată la Premiul “Miguel Romero Esteo” pentru tineri autori andalazi şi la Premiul Naţional “Marqués de Bradomin” pentru tineri dramaturgi.
Traducerea Florin Galiş şi Iunia Mircescu.
Regia: Vlad Cristache.
Cu: Sabrina Ialchevici, Oana Ştefănescu, Ionel Mihăilescu, Marian Ghenea, Ionuţ Vişan, Mihai Dinvale, Rodica Mamdache, Gabriel Pintilei, Marius Stănescu.
Marţi, 25 februarie, la ora 19.30, la Sala Majestic.
În cadrul proiectului “Fabulamundi. Playwriting Europe”, miercuri, 26 februarie, între orele 13.00 – 15.00, Marilia Samper va susţine un workshop de scriere dramatică la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti.
“Fabulamundi. Playwriting Europe” este un proiect câştigător al programului “Cultura 2007-2013” şi urmăreşte promovarea dramaturgiei contemporane, a traducătorilor, autorilor dramatici şi a textelor acestora, cu sprijinul unor instituţii teatrale din Italia, Franţa, Spania, Germania şi România. A fost iniţiat de “Asociaţia PAV” din Roma, iar coorganizatori sunt “Off Limits” (Madrid, Spania) şi Teatrul Naţional din Târgu Mureş. Ediţia din acest an propune traduceri şi lecturi de piese pe tema “Oportunitate periculoasă” şi, de asemenea, ateliere de scriere dramatică susţinute de dramaturgii invitaţi.
La Teatrul Odeon, această ediţie a proiectului a debutat pe 12 noiembrie 2013 cu piesa “Revanşa” de Michele Santeramo (Italia) şi va continua cu autori dramatici din Germania şi Franţa.
Evenimentul are loc cu sprijinul “Asociaţiei PAV” din Roma, “Off limits”, Institutul “Cervantes” din Bucureşti şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică
Teatrul Metropolis
“Paris, Mon Amour”

„Paris, mon amour”, spectacol găzduit de Teatrul Metropolis
Un spectacol al Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian”, inspirat din cele mai cunoscute şansonete franţuzeşti din toate timpurile, şi găzduit de Teatrul “Metropolis”. Publicul are ocazia de a experimenta atmosfera fermecătoare a Parisului de la începutul secolului XX, ascultând celebrele cântece ale lui Edith Piaf („Je ne regrette rien”, „La vie en rose”), Jacques Brel („Ne me quitte pas”) sau Joe Dassin („Salut”), interpretate de soliştii Teatrului de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, sub bagheta dirijorului Lucian Vlădescu – cu participarea Orchestrei, a Corului şi a soliştilor de balet ai Teatrului.
Parisul boem al cabaretului şi al cafenelelor îşi dezvăluie tainele, respirând şi iubind alături de micii săi vagabonzi, de artiştii săi şi de frumoasele curtezane. Producţia “Teatrului de Operetă” îi invită pe spectatori într-un decor de cafenea pariziană, unde, sub lumina felinarelor, au ocazia de a asculta poveşti captivante despre iubire şi muzică. Foşnet de fuste şi mătăsuri, plăceri tentante la tot pasul, lumină complice de felinare, locuri şi simţuri care se contopesc într-un vârtej, în care eşti absorbit pe nesimţite, trezindu-te apoi ca dintr-un vis din care au rămas doar frânturi de poveşti. Aceasta este senzaţia pe care o lasă „Paris, mon amour” spectatorilor.
Împreună cu artiştii Teatrului de Operetă şi Musical, regizorul Răzvan-Ioan Dincă a creat o lume plină de culoare, cu personaje fascinante – de la hoinari, florărese şi flaşnetari, până la poeţi, pictori, prestidigitatori şi nu numai.
„Spectacolul prezintă un Paris normal, cel de toate zilele, un Paris al artiştilor necunoscuţi, unul al îndrăgostiţilor de pretutindeni sau al unei boeme accesibile. Am vrut să aduc pe scenă un Paris cu parfum de epocă, cel pe care îl vedem în fotografiile sepia, un amestec de superfluu cu profund, de grotesc cu apetisant, de fermecător şi inaccesibil uneori, un oraş al damelor uşoare, al mahalalei cu ştaif şi al amestecului dintre real şi turistic… Cât despre personaje, ele sunt construite în funcţie de situaţia pe care muzica, frazarea muzicală şi uneori versurile o presupun. Sunt adăugate frânturi de viaţă şi sunt aduşi în faţa spectatorilor reprezentanţi ai unor tagme, ai unor zone şi ai unor mentalităţi,” mărturiseşte regizorul Răzvan Ioan Dincă.
Dirijor şi orchestraţie: Lucian Vlădescu. Coregrafie: Florin Fieroiu. Costume: Oana Botez. Decor şi video-proiecţie: Sabina Spatariu. Maestru de cor: Gabriel Popescu.
Cu participarea magicianului Andrei Teaşcă (“Teatrul de Magie”). Acrobaţii artistice: Artistic Events Production (Melina Druţă, Laurenţiu Dăneţeanu).
În distribuţie: Oana Rusu, Raluca Ciocă, Loredana Căvăşdan, Oana Butoi, Eugenia Ilinca, Bianca Ionescu, Tina Munteanu, Gladiola Niţulescu-Lamatic, Alexandra Savu, Silvia Şohterus, Daniela Vlădescu, Dorina Velicu, Florin Budnaru, Marius Mitrofan, Bogdan Caragea, Daniel Eufrosin, Ernest Fazekas, Daniel Madia, Matei Nicolescu, Cătălin Petrescu, Adrian Nour, Eduard Adam.
Ansamblul de balet: Diana Ferencz, Cristina Osiceanu, Delia Şerban, Monica Ştraţ, Andreea Toma, Andrei Ciobanu, Marius Grosu, Marian Horhotă, Relu Stoian.
Grup coral: Carmen Angheloiu, Cristina Giurgiu, Cristina Georgescu, Alina Mihăescu, Ana Maria Moldoveanu, Cristina Stăniloiu, Alois Doboş, George Matei, Marius Meragiu, Răzvan Rusu.
Mimi: Eduard Adam, Adrian Nour.
Orchestra Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”
Joi, 20 februarie, la ora 19:00.
“Doi pe o bancă”

Tania Filip și Florin Zamfirescu în „Doi pe-o bancă”
O poveste emotionanta in care adevarurile se dezvaluie greu, dureros, cu intensitate.
Regizorul Emanuel Pârvu propune publicului un alt spectacol – aceeaşi piesă, acelaşi decor, într-o distribuţie remarcabilă, doi mari actori ai scenei româneşti, Tania Filip şi Florin Zamfirescu, în „Doi pe-o bancă”, de Aleksandr Ghelman.
După succesul din anii trecuţi în care doi tineri şi foarte talentaţi actori, Adela Popescu şi Mihai Bendeac au umplut sălile Teatrului “Metropolis”, propunându-ne o poveste ce a creionat universul emoţional al unei vârste la început de viaţă, pulicul este invitat să imagineze un arc peste timp, de această dată fiind martorii unui scenariu ce sintetizează, în aproximativ două ore, toată gama de emoţii pe care o traversează un cuplu ce face cunoştintă într-un parc.
Povestea capătă alte dimensiuni, personajele au altă vârstă, iar întâlnirea şi trăirea lor e expresia experienţei unui cuplu care a traversat deja o bună parte din viaţă.
Într-un mod subtil şi discret mulţi dintre noi s-ar putea recunoaşte cel puţin într-una dintre situaţiile asemănătoare din viaţă. Căci „Doi pe-o bancă” e fărâma de adevăr al fiecăruia sau măcar rodul unui sensibil monolog interior pe care l-am imaginat cândva.
Scenografia: Bogdan Spătaru. Costume: Cassandra Bodron.
Duminică, 23 Februarie, ora 19.00
“SEX”

Mircea Rusu și Emilia Popesu în spectacolul „Sex” la Teatrul Metopolis
Cum e să iubeşti, sau ce înseamnă să iubeşti? Ce spui atunci când iubeşti pe cineva? Cum te apropii de adevăr umflându-ţi impulsurile în noaptea pasiunii ce naşte monştri ai dragostei? Ce simţi atunci când auzi respiraţia celui care doarme lângă tine?
„SEX” analizează, intr-un ritm alert, reacţiile şi evoluţia a patru personaje: soţul, soţia, prietenul casei şi partenerul acestuia – două cupluri ale căror probleme ajung să interfereze, urmărindu-i până în cele mai ascunse cute al intimităţii lor erotice şi morale.
„Este o combinaţie între amintire şi dor. Cred că, scufundate în adâncul conştiinţei şi totuşi înca palpabile, se mai păstreaza senzaţiile unui armonios odinioară: lumina din camera ta de copil, întunericul de pe coridorul din casa bunicilor, tensiunea plină de aşteptare cu care te duceai la şcoală în dimineţile de vară… Certitudinile de altădată oricât de depărtate şi de slabe, formează un nucleu de nostalgie. Şi chiar dacă ştii că trecutul nu se mai întoarce, acest nucleu te păstrează în mişcare. Speri să regăseşti cândva armonia pierdută şi simţirea ca trăire firească”, declara Rob de Graaf, autorul piesei.
Regia: Claudiu Goga. Scenografia: Lia Dogaru.
Cu: Emilia Popescu, Mircea Rusu, Gelu Niţu şi Mihai Calotă.
Sâmbătă 22 februarie, la oa 19:00.
Clubul dramaturgilor
Edith Negulici va fi a şasea autoare care îşi va prezenta piesele la “Clubul Dramaturgilor” în actuala stagiune. Luni 24 februarie, de la ora 18, la sediul ICR, va avea loc un nou spectacol-lectură în premieră: „Heaven From Hell” şi „Obsession”, de Edith Negulici.
Autoarea este absolventă de scenografie şi teatrologie, laureată, chiar cu piesele propuse, a unor prestigioase concursuri de dramaturgie. De şase ani lucrează ca secretar literar la “Teatrul Evreiesc de Stat”. Doi tineri şi promiţători actori, Meda Victor şi Mihai Smărăndache, vor reprezenta două drame pline de lirism, fiind îndrumaţi de regizorul Andrei Munteanu. Spectacolul va fi urmat de comentarii şi discuţii moderate de Horia Gârbea, preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor. Clubul Dramaturgilor a fost fondat de regretatul Mircea Ghiţulescu în anul 2005.
Teatrul Bulandra
“La Grande Magia”

Răvan Vasilescu în „La Grande Magia”, la Teatrul Bulandra
Spectacolul cu piesa lui Eduardo De Filippo urmează viziunea compozită a autorului, reuşind „corespondenţa ideală între viaţă şi spectacol, fuziunea când armonioasă, când scrâşnită între râs şi lacrimi, între grotesc şi sublim”, aşa cum dorea însuşi autorul.
Regizorul ştie să evidenţieze umorul ca un contrapunct al dramaticei propuneri auctoriale, potrivit căreia, viaţa este făcută numai din miciuni şi înşelătorie, din deziluzii, iar oamenii sunt în mâna întâmplării.
Iar spectacolul inteligent montat şi excelent susţinut actoriceşte, antrenează spectatorul în dansul, absurd şi ademenitor totodată, al realităţii cu iluzia, cu “Marea Magie”.
Regia: Elie Malka. Scenografia: Octavian Neculai. Light design: Alexandru Darie.
În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Răzvan Vasilescu, Camelia Maxim, Radu Amzulescu, Mirela Gorea, Valeria Ogăşanu, Romeo Pop, Vlad Zamfirescu, Adrian Ciobanu, Gheorghe Ifrim, An ca Androne, Marius Chivu, Mihai Bisericanu ş. a.
Vineri, 21 februarie, la ora 19:00, la Sala Liviu Ciulei.
Teatrul ACT
“CONT(R)ACTE”, în avanpremieră
acte,_spectacol_al_tearului_act.jpg)
„Cont(r)ACTe”, spectacol al Tearului ACT
E un fapt binecunoscut că un procent foarte ridicat al tinerilor absolvenţi de facultate îl reprezintă cei al căror vis e angajarea, urmată de o carieră strălucită, în cadrul unei companii de top. Prin intermediul unei tinere ambiţioase căreia nu-i aflăm decât prenumele, Ema, dramaturgul britanic Mike Bartlett ne introduce în dedesubturile parcursului unei astfel de cariere. Din acest punct de vedere, “cont(r)ACTe” poate fi considerat nu doar un spectacol de teatru, ci şi oportunitatea de a asista la un workshop de perfecţionare, la un training.
Regia şi traducerea: Cristi Juncu. Scenografia: Cosmin Ardeleanu.
Cu: Theodora Stanciu, Diana Cavallioti.
O productie ARCUB şi Teatrul ACT
Sâmbătă, 22 februarie, la ora 19:00.
IN MEMORIAM Ruxandra Sireteanu,
vineri, la TVR 2

Ruxandra Sireteanu, în „Familia Tot”, 1978 (Foto Teatrul Nottara)
Telespectatorii vor putea urmări la TVR 2, un program în amintirea regretatei actriţe Ruxandra Sireteanu, care a încetat din viaţă marţi, 18 februarie, la vârsta de 70 de ani.
TVR 2 difuzează vineri, 21 februarie, de la ora 13.10, piesa „Şantaj”, de Ludmila Razumovskaia, un spectacol preluat de la Teatrul “Nottara”, a cărui regie artistică este semnată de Dominic Dembinski.
Piesa, care a avut premiera pe scena Teatrului Nottara în 22 februarie 1992, o are în rolul principal pe regretata actriţă Ruxandra Sireteanu, care interpretează rolul Elenei Sergheevna, o profesoară de matematică pe care câţiva elevi de liceu încearcă s-o convingă să le schimbe tezele cu unele rezolvate corect. Cristian Şofron, Bogdan Vodă, Sorin Cociş şi Andreea Măcelaru interpretează rolurile celor patru elevi care, în ciuda refuzului profesoarei, devin insistenţi, în încercarea lor de a obţine notele pe care şi le doresc la BAC.
Traducerea piesei „Şantaj” este realizată de Lia Crişan şi Tudor Steriade, iar decorurile şi costumele sunt semnate de Sică Rusescu (regia de montaj: Marga Niţă).
Anul trecut, Ruxandra Sireteanu a făcut parte din distribuţia piesei „Hedda Gabler” de Henrik Ibsen, în regia lui Dominic Dembinski, în spectacolul Casei de Producţie TVR. Piesa, în care actriţa interpretează rolul Bertei, a fost difuzată pe canalele TVR în luna noiembrie a anului trecut şi este disponibilă spre vizionare şi acum, online, pe platforma video a Televiziunii Române – www.TVRplus.ro – partea I şi partea a II-a.
Ruxandra Sireteanu s-a născut pe data de 20 decembrie 1943 la Craiova şi a debutat la o vârstă fragedă (9 ani) pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în rolul Maia din „Platon Krecet” (regia: Alexandru Finţi). Printre rolurile pe care renumita actriţă le-a interpretat în cei peste 40 de ani dedicaţi scenei Teatrului Nottara (1972-2014) se numără: Veta (în “O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, regia: Dan Micu, 1987), Charlotta (în “Livada de vişini” de A. P. Cehov, regia: Dominic Dembinschi, 1988), Frosina (în “Avarul” de Moliere, regia: Mircea Cornişteanu, 1994), Chiriachiţa (în “Titanic Vals” de Tudor Muşatescu, regia: Dinu Cernescu, 2002).