Invitaţie pe scena Operei Naţională din Bucureşti: „La Traviata”, „Romeo şi Julieta” şi „Carmen”

Tenorul Remus Alăzăroae invitat în spectacolul „La Traviata”

Opera Națională București prezintă miercuri, 27 iunie, începând cu ora 18:30 spectacolul La Traviata de Giuseppe Verdi în regia și mișcarea scenică a lui Paul Curran. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta.

Spectacolul readuce în atenția publicului povestea emoționantă a unei curtezane care a trăit în Parisul primei jumătăți a secolului XIX – lea sub numele de Marie Duplessis și care a marcat existența unor artiști precum compozitorul Franz Liszt și scriitorul AlexandreDumas-fiul. Acesta din urmă, în semn de omagiu postum, a ales-o drept muză pentru celebrul său roman Dama cu camelii, care i-a servit lui Giuseppe Verdi drept sursă de inspirație pentru opera sa, La Traviata, a cărei primă reprezentație la București a a avut loc în anul 1856, la câțiva ani de la premiera mondială de la Teatrul La Fenice din Veneția.

Regizorul Paul Curran propune o montare neconvențională și provocatoare care transpune acțiunea poveștii din Parisul anului 1700, așa cum apare în libretul operei. Conceptul regizoral urmărește detaliile-cheie ale poveștii Traviatei, în special contrastul dintre conservatorismul aparent și pomiscuitatea tacită, care îi conferă savoare dramatică.

„Cred că, pentru vremea aceea, Verdi scria o operă modernă. Tema operei era foarte populară în epocă, dar în același timp…periculoasă. În altă ordine de idei, drama constă într-o poveste pe care fiecare dintre noi poate s-o înțeleagă, este povestea unei femei în dizgrație. Credeți că toată această poveste are șanse să se întâmple în realitate? Desigur. Ar trebui o femeie să fie pusă într-o situație atât de îngrozitoare din cauza societății? Eu nu cred asta. Dar tocmai acest aspect o face atât de interesantă pentru mine și mai ales toți putem să găsim ceva în ea din noi înșine, putem găsi ceva similar în noi din anumite fragmente ale poveștii din La Traviata”, afirmă Paul Curran

În distribuţie: Cristina Maria Oltean (Violetta Valéry), Remus Alăzăroae – invitat (Alfredo Germont), Adrian Mărcan (Giorgio Germont), Ciprian Pahonea
(Gastone), Sorana Negrea (Flora), Cristina Eremia (Annina), Dan Indricău (Baronul), Florin Simionca (Marchizul), Iustinian Zetea (Doctorul), Narcis Brebeanu (Giuseppe), Alin Mânzat (Comisionarul), Adrian Ionescu (Servitorul)

„Romeo și Julieta”

Vineri, 29 iunie, începând cu ora 18:30, puteţi viziona spectacolul de balet Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev. Regia și coregrafia sunt semnate de către Renato Zanella, decorurile au fost create de Alessandro Camera (Italia), costumele de către Carla Ricotti (Italia), iar light design-ul de Vinicio Cheli (Italia). La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.

Pentru acest spectacol coregraful și regizorul Renato Zanella a venit cu o concepție modernă, plasând celebra poveste de dragoste într-un context artistic de avangardă, după cum însuși a mărturist:

,,Romeo și Julieta este povestea nemuritoare a unei iubiri ce are loc într-una dintre cele mai dificile perioade din istorie, în Evul Mediu. Puterea, războiul și religia par să conspire împotriva purității, a simplității vieții și a libertății: care tabără va învinge?

Mă tot gândeam cum poate fi spusă această poveste în ziua de azi, dar nu numai din punctul de vedere al coregrafiei. Mai există această intrigă și azi? Cum putem explica asemenea dragoste generațiilor actuale?

Îmi imaginam cum în Verona de azi, un oraș ce păstrează arhitectura și strălucirea acelor timpuri, totul se întâmplă în continuare între zidurile cetății. Shakespeare vedea în aceste ziduri granița dintre Rai și Iad, frumusețea și spiritul orașului l-au inspirat pe scriitor peste măsură. Dar deși azi piețele orașului nu mai au târguri de animale și nici familiile puternice nu se mai luptă cu spada pe străzi, noua societate a rămas divizată și competitivă, asemănându-se destul de mult cu situația din vremurile descrise de renumitul dramaturg.

Competiția din ziua de azi se referă la imagine, sporturile practicate, luxul din viața fiecăruia, toate acestea traducându-se însă în final tot în putere și control. Acesta e contextul actual în care trebuie să plasăm povestea imaginată de Shakespeare la 1597, păstrând în același timp elementele cheie din scenariu: inocența și simplitatea. E clar că personajele poveștii noastre, Romeo și Julieta, au fost închipuite drept personalități puternice, de o educație aleasă, inteligenți, așadar invidia sau frica de competiție le vor fi fost necunoscute.

A privi pe cineva în ochi și a te îndrăgosti fulgerător e ceea ce-și dorește toată lumea. Oricine își dorește ca puterea dragostei din acest moment de sublimă inocență să aducă pace și să unească oamenii.. Așadar întrebarea mea și provocarea pe care o adresez acum publicului este dacă nu cumva chiar acesta este adevăratul mesaj pe care a vrut sa-l transmită Shakespeare prin această poveste?”

În distribuţie: CristinaDijmaru, Ovidiu Matei Iancu, Valentin Stoica, Ross McCaw, Bogdan Cănilă, Andra Ionete, Stefano Nappo, Laura Blica Toader, Virgil Ciocoiu, Monica Petrică, Vlad Toader, Greta Niță, Bogdan Rădăcină, Adina Manda, Diana Gal, Ada González, Antonel Oprescu, Irinel Manolovici, Liliana Nică
DJ: Miquel Duran

Mezzosoprana Emanuela Pascu invitată în spectacolul „Carmen”

Duminică, 1 iulie, la ora 18:30, nu rataţi spectacolul Carmen de Georges Bizet, în regia Marinei Emandi Tiron. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.

Opera Carmen reprezintă un caz rar în lumea teatrului muzical. Dacă în ceea ce privește alte lucrări părerile pot fi împărțite, în legătură cu Carmen, muzicologii și publicul, elita și spectatorii din balcon, specialiștii și necunoascătorii sunt toți de acord: este o capodoperă. Mai important, această creație depășește barierele naționale. Muzicologii au catalogat-o uneori drept cea mai bună operă compusă vreodată în Franța, iar după introducerea ei în Rusia, Ceaikovski a prezis că în zece ani va fi cea mai populară lucrare de operă din lume. Filosoful Friedrich Nietzsche a numit-o una dintre cele mai originale capodopere din literatura de operă.

Întregul spectacol este, de la primul la ultimul act, o luptă în arenă, la finalul căreia nu există învingători, ci numai învinși, starea continuă de conflict fiind întreținută de prestația interpreților, îndrumați de către regizoarea Marina Emandi Tiron să redea în forță emoțiile personajelor.

Pentru această reprezentație o veţi putea urmări pe mezzosoprana Emanuela Pascu în rolul Carmen.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.