Olandezii, ironii pe seama Tezaurului. Ancheta Corpului de control al premierului le-a dat apă la moară

Ironii pe seama tezaurului. Ancheta Corpului de control al premierului a dat apă la moară  presei din Olanda, care nu a scăpat niciun detaliu din ancheta de la București.

Statul  român nu cunoaște valoarea corectă a patrimoniului, în condițiile în care  potrivit raportului, brățările dacice nu mai fuseseră evaluate de mai bine de 12 ani, iar coiful de peste 14 ani.

Muzeul de Istorie era obligat să facă aceste verificări la fiecare 10 ani, tocmai pentru a stabili valoarea lor corectă.

Există, de asemenea, probleme privind contractul de colaborare dintre Muzeul de Istorie și Muzeul Drents .

Lipsește avizul consiliului de administrație, obligatoriu în acest caz.

Iar în ceea ce privește paza, Muzeul din Olanda ar fi transmis că nu exista pază umană 24 din 24,  iar Muzeul de Istorie din România nu ar fi cerut  introducerea unei protecții suplimentare.

Toate concluziile anchetei au fost trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce a șocat, în condițiile în care se credea că există deja  un dosar în lucru privind furtul tezaurului dacic

În acest context, olandezii spun că, la televiziune, românii înșiși recunosc că din propria vină le-a dispărut tezaurul.

Adică Muzeul Național de Istorie din București și Ministerul Culturii din România nu au respectat legea.

Informațiile din presa de la noi  privind  ancheta  Corpului de control al premierului României au fost difuzată, pe 7 februarie 2025, de televiziunea publică NOS din Olanda.

Procedurile de împrumut pentru aceste piese au fost neglijente, iar obiectele, de mare valoare, nu au fost evaluate la timp, spun olandezii.

„Asta afirmă organul de supraveghere al premierului român pe baza cercetărilor proprii. Rezultatele cercetării vor fi predate Parchetului Român”, au mai  jurnaliștii olandezi.

„Concluziile au scos la iveală, pe de o parte, neajunsuri în legislația în domeniul patrimoniului cultural. Pe de altă parte, au fost demonstrate abateri la respectarea cadrului legal pentru exportul de bunuri culturale mobile clasificate”, a citat presa română din raportul Corpului de control.

România ar putea obține despăgubiri de 5,8 milioane de euro de la statul olandez dacă piesele din tezaurul dacic furate din Muzeul Drents nu vor fi găsite.

Dar întreaga colecţie de 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o despăgubire de  30% din valoarea totală asigurată.

Statul român este perceput, în acest context, ca un soi de ”complice”, la acest furt considerat  de identitate și de legitimitate.

Coiful de la Coțofenești, o capodoperă a artei aurului, a aparținut cel mai probabil unui rege get-dac și datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. – în jurul anilor 400 î.Hr. Imaginea sa se regăsește în toate manualele de istorie predate în școală, de-a lungul vremii.

În ultimele decenii, această a fost prezentată în numeroase filme documentare, pe coperţile unor publicaţii, pe afişe, ilustrate, mărci poştale şi chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Naţională a României.

Coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziţii organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florenţa şi Lisabona.

Brățările dacice de aur descoperite la Sarmizegetusa Regia au fost considerate tezaure rezervate elitei dacilor și zeităților acestora. Aurul era considerat sfânt și era destinat zeilor și spiritelor, afirma dr. Barbara Deppert Lippitz (1939 – 2023), omul de știință care a confirmat pentru prima dată autenticitatea lor.

„Brățările sunt cea mai spectaculoasă categorie de obiecte care ne-au parvenit din sfera civilizaţiei dace”, spunea Enest Oberländer, directorul MNIR (muzeograf român de origine germană, director-general al Muzeului Național de Istorie în perioada 2010 – 2025 – n.r.r) , adăugând că apariţia lor a bulversat cunoştinţele de până atunci despre daci.