Isărescu: Criza valutară din mai a fost una istorică

În luna mai, piața valutară din România a fost marcată de o presiune semnificativă, cu ieșiri masive de capital, unele dintre cele mai mari din istorie, conform declarațiilor guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

În cadrul prezentării raportului trimestrial asupra inflației, acesta a subliniat faptul că factorii externi, precum tensiunile generate de campaniile electorale, rezultatele alegerilor și anunțurile privind dificultăți în gestionarea lichidității, au contribuit la această situație.

Contextul internațional și gestionarea cursului de schimb

Guvernatorul a explicat că, deși intervențiile BNR au fost ample, cursul de schimb nu a mai putut fi susținut sub nivelul de 5 lei pentru un euro. În ultimii ani, banca centrală a avut ca prioritate evitarea unei aprecieri excesive a monedei naționale, pentru a preveni riscurile asociate unui curs supraevaluat, precum stimularea creditului în valută și apariția de credite neperformante. „Cursul a fost un curs de piață și singurul lucru pe care l-am făcut a fost să evităm o apreciere excesivă, pentru a nu favoriza creditul în valută și creditele neperformante”, a declarat Isărescu.

De asemenea, el a evidențiat că rezervele internaționale, deși au scăzut din cauza intervențiilor pentru temperarea deprecierea cursului, rămân în intervalul considerat optim, iar intrările de capital au permis finanțarea deficitului și acumularea de rezerve.

Impactul asupra lichidității și măsurile de criză

Criza valutară a fost accentuată de o avalanșă de factori negativi, începând cu discursurile politice și tensiunile din perioada campaniilor electorale, continuând cu dificultățile în gestionarea lichidității din piață. Într-o zi, Ministerul Finanțelor nu a mai reușit să atragă fonduri din piață, iar BNR a intervenit cu sume mari pentru stabilizarea cursului și asigurarea lichidității necesare plăților bugetare.

„Am asistat la ieșiri masive, iar problema majoră nu au fost intervențiile, ci faptul că s-a creat o presiune semnificativă asupra lichidității”, a explicat Isărescu. În ciuda acestor dificultăți, cursul a fost menținut aproape de nivelurile de stabilitate, chiar dacă acest lucru a presupus eforturi considerabile din partea băncii centrale.

Provocările financiare și deficitul public

Unul dintre cele mai importante puncte ale discursului guvernatorului a fost problema deficitului public, considerat principalul obstacol în atingerea stabilității macroeconomice. Isărescu a atras atenția asupra vulnerabilităților generate de finanțarea deficitului și a subliniat dificultățile în gestionarea acestuia fără a declanșa o recesiune economică.

„Problema majoră este deficitul public. Trebuie să-l corectăm treptat, cu o reducere sustenabilă, fără să afectăm creșterea economică”, a spus guvernatorul. În opinia sa, măsurile fiscale trebuie să fie echilibrate, iar politica bugetară trebuie să fie credibilă pentru a menține încrederea piețelor și pentru a evita o criză de finanțare.

Perspective și prognoze pentru inflație și rată a dobânzii

Potrivit prognozei BNR, inflația continuă să scadă, chiar dacă la un nivel ușor mai mare decât anterior. Estimările indică o rată a inflației de 4,6% la finalul anului 2025, urmată de o reducere la 3,4% în decembrie 2026, revenind astfel în intervalul țintit. Totuși, Isărescu a avertizat că această prognoză se poate modifica, în funcție de evoluțiile politice și economice din următoarea perioadă.

El a menționat că, pentru a menține stabilitatea economică, este esențial ca reducerea deficitului public să se facă într-un mod gradual și sustenabil, evitând măsuri inflaționiste sau recesiunea. În același timp, a subliniat că, deși există posibilitatea de a reduce rata dobânzii în a doua jumătate a anului, riscurile generate de presiunile valutare și de evoluțiile politicilor fiscale trebuie gestionate cu precauție.