Israelul pregăteşte o ofensivă terestră de proporţii în Gaza

Israelul a lansat o ofensivă în Fâşia Gaza, teritoriu palestinian controlat de gruparea radicală Hamas, bombardând circa 50 de ţinte, inclusiv locuinţe, în cadrul unei campanii menite să pună capăt atacurilor cu rachete iniţiate de militanţii din Gaza. Loviturile au fost lansate din aer şi de către marina israeliană. Au fost folosite avioane F-16, elicoptere Apache şi drone.

Lumină verde pentru mobilizarea rezerviştilor

Locotenent-colonelul Peter Lerner, purtătorul de cuvânt al Armatei israeliene, a declarat că Israelul se pregăteşte pentru o posibilă ofensivă terestră în Gaza. “Ne pregătim forţele pentru mobilizare, în caz că va fi necesar. Nu pot să spun că se va întâmpla imediat, dar avem ordin să mobilizăm mai mulţi rezervişti, pentru a putea iniţia o ofensivă terestră.” În cadrul ultimei ofensive terestre în Gaza, în noiembrie 2012, Israelul a mobilizat 30.000 de rezervişti.

Armata le-a cerut israelienilor care locuiesc pe o rază de până la 40 de km de graniţa cu Fâşia Gaza să se retragă în zonele protejate.

Oficialii palestinieni au declarat că 30 de ţinte din Gaza au fost bombardate înainte de răsărit, într-un interval de o oră. A fost lovită şi o locuinţă a unui membru Hamas, iar ministrul palestinian de Interne a declarat că membrii familiei au fost avertizaţi telefonic de autorităţile israeliene să părăsească locuinţa cu puţin timp înainte de a fi bombardată. Nouă palestinieni au fost răniţi.

Hamas a precizat că prin bombardarea locuinţelor palestinienilor Israelul “a depăşit toate liniile roşii” şi a ameninţat că va lansa rachete ce vor lovi şi mai adânc în teritoriul israelian. Hamas deţine un arsenal estimat la circa 10.000 de rachete. În ultimele 24 de ore, din Gaza au fost lansate către Israel nu mai puţin de 100 de rachete şi obuze de mortier. Chiar şi sistemul antirachetă Iron Dome al Israelului nu a reuşit să facă faţă multitudinii de rachete.

Escaladarea violenţelor în teritoriile palestiniene s-a produs după răpirea şi uciderea a trei adolescenţi israelieni, urmată de răpirea şi torturarea unui tânăr palestinian. Vinovaţi de aceste atrocităţi au fost elemente radicale din ambele tabere. Autorităţile israeliene au arestat şase israelieni, suspectaţi în ultimul caz.

Hamas are nevoie de conflict, iar Netanyahu de o ripostă în forţă

Un al doilea element care a tensionat situaţia este formarea, în urmă cu mai puţin de o lună, a unui guvern comun între organizaţiile Fatah şi Hamas, fapt care a dus la încetarea negocierilor de pace dintre guvernul israelian şi Autoritatea Palestiniană, care controlează Cisiordania. Pentru Hamas, formarea unui guvern de uniune era ultima şansă de a salva Fâşia Gaza, pe care o controlează, de la colapsul economic şi de a-şi salva şi imaginea în ochii palestinienilor.

În acest moment, Hamas încearcă să profite de pe urma tensiunilor şi să-şi sporească şansele în faţa moderaţilor din Fatah, în perspectiva alegerilor ce vor trebui organizate în teritoriile palestiniene în următoarele şase luni, potrivit acordului de constituire a guvernului comun. Hamas are nevoie de conflict, însă nu cu orice preţ, acesta fiind motivul pentru care loviturile israeliene în Gaza au fost iniţiate cu intensitate mare şi nu se aşteapta nici reacţii dure la adresa guvernului israelian din partea moderaţilor din Fatah, în frunte cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas.

Situaţia nu este deloc mai uşoară în tabăra israeliană, acolo unde premierul Benjamin Netanyahu a fost acuzat de membrii aripii dure a coaliţiei de guvernare că nu a acţionat suficient de energic. Ministrul de Externe Avigdor Lieberman, liderul partidului Israel Beitenu, a declarat luni că va renunţa la alianţa cu partidul Likud al premierului. După despărţirea de Israel Beitenu nu mai este nevoie decât ca Likud să mai piardă susţinerea a doar doi membri ai Knessetului pentru a pierde poziţia de principal partid în faţa formaţiunii de centru Yesh Atid, condus de Yair Lapid.