Izolarea socială, valul doi și ”repararea avionului în zbor”

La începutul pandemiei de coronavirus, Singapore și China, un regim autoritar de dreapta și unul comunist, erau țările lăudate pentru modul de limitare a răspândirii bolii. Acum, ambele țări se confruntă cu un al doilea val al epidemiei.

Valul doi în Asia

În doar câteva zile, Singapore a devenit cea mai afectată țară din din sud-estul Asiei, cu circa 9.000 de cazuri, la o populație de circa 6 milioane de locuitori. Cu trei zile consecutive în care s-au înregistrat câte o mie de cazuri noi, Singapore a depășit Filipine, Indonezia sau Thailanda. Drept urmare, pe 21 aprilie, premierul Lee Hsien Loon a anunțat că măsurile de izolare se vor prelungi până pe 1 iunie, cu patru săptămâni față de termenul anunțat inițial.

Singapore a aplicat aceeași strategie ca în cazul epidemiei de SARS din 2003, o strategie pe care o putem recunoaște și în România: anchete epidemiologice pentru fiecare caz descoperit, cu ”vânarea” contacților, testarea, carantinarea/internarea lor. Coreea de Sud a aplicat aceeași strategie, scrie Bloomberg, însă a renunțat repede la ea. De ce? Pentru că virusul actual este mult mai contagios decât cel din 2003 și anchetele epidemiologice nu pot ține pasul cu propagarea lui. Coreea de Sud a trecut la testări în masă. Singapore nu a făcut acest lucru la fel de repede. ”Vechiul manual trebuie schimbat. Pentru multe state, printre care și Singapore, dificultatea este că noile reguili trebuie scrise chiar în timp ce sunt aplicate. E ca și cum ai încerca să repari motorul unui avion în timpul zborului”, spune Jeremy Lim, profesor la Universitatea Națională din Singapore.

Institutul Pasteur: este garantat un al doilea val

Premierul din Singapore a ales să prelungească măsurile de izolare cu o lună, pana pe 1 iunie. Va funcționa strategia? Dacă este să ne uităm la ce se întâmplă în Europa, răspusnul este ambivalent. Da, izolarea reduce mult din amploarea epidemiei. Nu, pentru că izolarea, pentru a fi eficientă, ar trebui prelungită pe timp îndelungat, poate chiar un an de zile; altfel, izolarea nu face decât sa garanteze apariția unor valuri succesive ale epidemiei.

Ce spune Institutul Pasteur din Franța, o țară aflată sub o izolare care se va încheia, treptat, la 11 mai? Un studiu al Institutului preluat de Franceinfo arată că, la 11 mai, doar 5,7% (3,7 milioane) dintre francezi vor fi fost infectați cu noul virus. Acest procent redus este o veste bună (arată că francezii au respectat izolarea), dar și o veste proastă, pentru că garantează apariția unui nou val. ”Pentru a avea imunuitatea colectivă suficientă pentru a evita un al doilea val, este necesar ca 70% din populație să fi fost infectată și imunizată. Suntem foarte departe de acest procent”, spune Simon Cauchemez, unul dintre autorii studiului.

Premierul Franței: pentru mult tipm, nu veți mai regăsi viața de dinainte

Fără imunitate colectivă, evitarea unui al doilea val nu se poate face decât într-un singur mod – menținerea măsurilor la ieșirea din izolare. Premierul francez Edouard Philippe a și anunțat, pe 19 aprilie, că ieșirea din izolare se va face progresiv și că, ”pentru mult timp, francezii nu vor regăsi viața de dinainte”.

Sunt țări care au mizat pe imunizarea colectivă. Asta nu înseamnă că strategia din Olanda sau Suedia (dar și strategia inițială din Marea Britanie) a vizat imunizarea populației prin contractarea virsului și trecerea prin boală, simptomatică sau asimptomatica. Strategia a fost aceea de a-i izola pe cei vulnerabili (persoane în vârstă și bolnavi cronici) și de a permite pe mai departe mersul economiei. Într-o asemenea strategie, imunizarea colectivă este un produs secundar.

Este ceea ce explică profesorul suedez Johan Giesecke, fost consilier pentru sănătate al guvernului Suediei și fost sef al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Viziunea lui Giesecke este total opusă celei prezentate într-un studiu al Imperial College din Londra, un studiu încă neverificat de oamenii de știință și nepublicat într-o publicație științifică, dar cu un impact major in Regatul Unit.

Izolarea și oprirea economiei

Prezentăm mai jos ce propun Imperial College și Giesecke.

Raportul Imperial College propune un model de intervenție pentru izolarea socială mergând până la finalul anului 2021. Este vorba despre măsuri dure de izolare atunci când urcă internările la ATI peste un anumit prag și despre relaxarea măsurilor când numărul internărilor scade. Calculul matematic din raport estimează că, pentru următoarele 18 luni, lumea ar trebui să trăiască într-o izolare poate și mai dură decât cea de acum circa 12 luni, în timp ce restul de șase luni ar fi mai relaxate (inclusiv cu reluarea cursurilor în școli și a activității la locul de muncă – acolo unde locurile de munca vor mai exista). Ce înseamnă izolare socială, potrivit acestui studiu? Înseamnă reducerea cu cel puțin 75% a contactelor sociale. Iar aici nu vorbim de întâlnirile cu prietenii sau membrii familiei de la patru la una pe săptămână. Nu, acestea trebuie să înceteze total. Contactele sociale permise ar urma să fie doar cele pentru asigurarea traiului de zi cu zi, aprovizionare, sănătate. Studiul Imperial College este cel care estima că în Marea Britanie se vor înregistra peste 500.000 de decese, dacă nu se iau măsuri drastice de izolare socială.

Imunizarea colectivă

Profesorul Giesecke are o altă viziune, cea îmbrățișată de guvernul Suediei. El susține că politica corectă este de a-i proteja doar pe cei în vârstă și cei cu afecțiuni cronice. Giesecke consideră că raportul Imperial College este mult prea pesimist și că are un impact suspect de mare pentru un studiu care nu a fost, în realitate, publicat niciodată. Omul de știință suedez arată că aplatizarea curbei epidemiei nu se datorează numai izolării la domiciliu a populației, ci și faptului că au murit repede cei mai vulnerabili. Rezultatul va fi similar în toate țările.

Giesecke mai spune ca ”Europa se confruntă cu un tsunami al unei boli relativ blânde”, în fața acestui tsumani țările europene iau măsuri diferite, însă rezultatul final va fi asemănător din punct de vedere medical. Giesecke spune că covid-19 este similară unei gripe sezoniere severe, iar ceea ce a speriat lumea este doar faptul că e nouă și un od de raportare a deceselor diferit față de o gripa obisnuită. Rata actuala a mortalității este de circa 0,1%, spune el. Giesecke mai consideră că, până ca autoritățile să procure un număr suficient de teste de anticorpi pentru noul virus, cel puțin 50% din populația Marii Britanii sau a Suediei va fi trecut prin această nouă boala. Profesorul din Suedia mai subliniază că nu există o rețetă a ieșirii din izolare, că acesata se va face prin încercări (deschiderea școlilor sau deschiderea șantierelor de construcții sau a restaurantelor, etc.), iar succesul fiecărei măsuri va fi măsurat la 2-3 saptamani, prin raportarea la numărul de noi cazuri, urmând ca apoi să se ia decizia renunțării la acea măsură sau a continuării. Succesul în combaterea epidemiei ține, fără îndoială, de numărul cât mai redus al victimelor, însă, spune Giesecke, acest calcul trebuie făcut nu acum, ci peste cel puțin un an.