În slangul juridic american, „jawboning” înseamnă presiunea pe care o autoritate sau un bătăuș din fundul curții școlii o exercită asupra victimei pentru a obținere supunere necondiționată.
În Dilema prizonierului, polițistul îl presează pe fiecare dintre suspecții încarcerați și supuși interogatoriilor interminabile să recunoască fapta, pentru a obține o reducere a pedepsei. Dacă ar fi liber, individul în cauză nu ar recunoaște. Mai mult chiar, dacă ar putea comunica eficient cu celălalt prizonier, și-ar coordona versiunea proprie cu versiunea celuilalt, pentru a ieși din încolțire. Dar nu poate adopta niciuna dintre aceste variante, pentru că e încarcerat separat și, în plus, versiune polițistului e mai la îndemână.
O bancă pusă în fața riscului de pierdere sau de faliment va promova agresiv credite verzi, chiar dacă știe că sunt inutile și că pot determina falimentul clienților corporatiști deciși să salveze planeta de bășinile vacilor și de sobele de teracotă ale țăranilor „medievali”, care se hrănesc cu porci și varză, de regulă sub formă de sarmale.
O societate din domeniul tehnologiei „înalte”, pusă în fața riscului de a pierde contracte de zeci de miliarde cu statul, cu armata ori cu șefii de campanii electorale, sau în fața riscului de închidere pe motiv de promovare a spălării banilor murdari, a finanțării terorismului, a știrilor neconforme cu ideologia oficială și a deviaționist/conspiraționist/negaționiștilor, va ticlui „valori” și standarde ale comunității, va tocmi anonimi verificatori ai faptelor, va investi zeci de miliarde (are balta pește) în algoritmi, inteligențe artificiale și aplicații care să depisteze orice intrus, și îl va pune la coada listei de noutăți, îl va eticheta (în ciuda discursului „progresist”, care interzice etichetările, căci sunt discriminatorii și ofensatoare și selective, adică ne-inclusive) și îl va suspenda din rețea/de pe platormă/din streaming ori, pur și simplu, îl va arunca peste zidurile cetății digitale (extra muros, gen), adică în lumea reală, naturală, unde nu mai e nevoie să mănânce greieri, lăcuste sau larve de gândaci de bălegar, pentru a-și semnaliza virtutea de supus al temniței digitale.
Din exces de zel, vor merge chiar și dincolo de ceea ce ar putea visa autoritățile – îți vor spune ce e adevărat și ce e fals, ce e bun de promovat și ce nu, ca să nu mai faci tu efortul de a gândi. Iarba, tentațiile soft-pedofile, sinuciderea asistată, fabricile de copii, hibridizarea om – animal sunt bune de promovat, suveranismul, viața, libertatea individual, tradiția națională, moștenirea culturală – nț, interzise-s … Dacă vezi un măr, iar autoritatea îți impune să crezi că e banană, ei îți vor da o sumedenie de soiuri de banane cu care să identifici mărul. Ei ar putea să creeze chiar și banana – cerb sau banana-înger, asexuată, ca să fii mai convins de „adevăr”. Ce e imposibil în metavers? Nimic … Dacă ai căzut cumva dintr-o încercare de bungee jumping și ai reușit ca prin minune să supraviețuiești, ei îți vor spune că, pentru a-ți învinge fricile, trebuie să mai încerci o dată. Dacă o mierlești, asta e, doar nu e cazul să se abandoneze un experiment care a dat rezultate bunicele pentru 20% dintre cei care au purces la zisul experiment. Cel puțin a fost fun, nu?
A trecut prin așa ceva tuiter, la jawboning mă refer, care recent a început să recunoască „greșelile” comise (mă rog, eu le-aș califica crime de genocide), dar numai după ce a fost cumpărat de Musk. Liberarea deținutului nu înseamnă, totuși, și complete amnistie a faptelor. Acum vine la rând feisbuc, care a trecut, deasemenea, prin jawboning (dar se pare că a ajuns să îii placă și, deci, mai vrea), iar datele despre faptele „victimei” ni se oferă cu pipeta și țârâita tot de tuiter – pesemne că ăștia vor să facă niște bani – grămadă din serialul dezvăluirilor sau, după caz, vor să nu înspăimânte lumea dintr-o dată și total, ca să nu se piardă total încrederea oamenilor în rețelele de socializare.
Ca un intermezzo, zic că între presa lui Stalin sau ce a lui Ceaușescu și presa mainstream actuală, y compris rețelele de socializare, nu există decât două diferențe :
(i) cele de acum sunt extinse global;
(ii) cele de acum au construit convingerea oamenior că ceea ce li se livrează în bula lor de internet ca informație (ecco chamber, grota lui Platon) este chiar adevărul și este chiar voința lor intrinsecă.
Pe vremea lui Hitler, Stalin sau Ceaușescu supunerea se impunea din afară, de către o autoritate care exercita puterea în mod efectiv, palpabil.
Pe vrema ăstora s-a creat efectul de panopticum – lumea digitalizată nu mai are voie să dețină secrete și intimități, este ca o clădire în care oriunde te-ai așaza, ești văzut/vizibil. Nu te poți ascunde, ești expus total. Ochiul atoatevăzător nu mai ratează nimic – de aceea este nevoie de identitate digitală, de rating de cetățean/credit social. Omul digitalizat știe că este permanent și de peste tot urmărit și, în consecință, se supune de bună voie, pentru a nu risca sancțiuni aplicate cu biciul legii, cu ciomagul contractului sau cu nucleara bannării de pe feisbuc. De aceea, puterea de azi este leneșă, căci nu mai are nevoie să fie exercitată efectiv, iar omul supus de azi este colectivizat, transformat în cifră a turmei – el nu mai are intenții eroice, nu se mai revoltă, tace și se hrănește cu plastic și scroll – uri pe zmartfon.
Distincția dintre bine și rău, dintre adevăr și fals nu știința a stabilit-o. Știința, în adevăratul său sens, de dubiu, curiozitate, critică, experimentare, nu a avut niciun cuvânt de spus. Dimpotrivă, a fost bannată, la fel ca orice „conspiraționist”.
Birocrații statali au decis ce e adevărat sau fals ori manipulatoriu, iar nu “știința”. Casa albă, atât în vremea lui Trump, cât și în vremea lui Biden, s-au șters la fund, pardon de expresie, și cu ideea filosofică de știință, și cu primul amendament la constituția americană, adică, libertatea de expresie și de informare.
Dacă așa au făcut în pandemie, ce încredere mai putem avea în toate celelalte informații oficiale și politici publice dictate de Casa albă și aplicate religios în întreg “Vestul colectiv”?
Cu ce mai diferă democratura americană de autoritarismul rusesc și de totalitarismul chinezesc?
Cu ce drept cenzurează feisbuc în continuare informația, pe motiv de “deviaționism”, ca și când am fi în URSS, pe vremea lui Stalin?
Ce legitimitate are activitatea unor ong-uri, plătite din bani publici, să culeagă și să raporteze, ca NKVD-ul sovietic, “știri false”, “opinii manipulatoare” sau “mal-informații”, pe motiv că deviază de la linia oficială sau că neagă adevărul oficial? Oare nu se poate imagina o acțiune în nulitatea acestor ONG – uri pe motiv de ilegalitate a obiectului de activitate? În definitiv, ceea ce fac aceste ONG – uri (funky citizens, declic, activewatch) este să submineze permanent Constituția, torpilându-i unul dintre pilonii principali pe care se sprijină, libertatea de expresie, credință și informare.
Facebook a fost finantat cu milioane de $ de la o banca detinuta de CIA iar Google are o descendenta deghizata similara. Zuckerberg inseamna „munte de zahar” si este Premia(n)t nr 1 cu medalia de supervizor CIA, el este o creatie CIA care nu face altceva decat sa-si faca poze, nu produce nimic, nu este un geniu, e doar un nume si o fata, un alt pacalici util a puterilor care sunt. Un munte de informatii expuse de buna voie si verificate de cerberii lor digitali-algoritmici din care pot extrage trilioane de $ si alte beneficii conexe cum ar fi un control absolut si omniprezent asupra consimtamanului public de-format asupra unor chestiuni vitale pentru societatea umana. INCHIDEȚI-VA CONTUL si nu va mai plangeti ca stationati voluntar pe o platforma orweliana care va scormoneste si in ganduri !
Originile Google sunt impletite cu CIA și NSA (via Quartz). Raspunsurile instant sau „faptele” din surse preselectate precum CIA Factbook, Wikipedia sau Banca Mondiala sunt furnizate in rezultatele cautarii alaturi de rezultatele organice de Knowledge Graph de la Google. Google mapping a fost surprins un UK, colectand date private din rețele wi-fi nesecurizate, ceea ce spune multe. Google este atat de ,,imun” incat Departamentul de Justitie american a aparat refuzul guvernului de a discuta – sau chiar de a recunoaște existenta – oricarui acord de cercetare si dezvoltare de cooperare intre Google si NSA.
„Dă-mi șase rânduri scrise de cel mai onorabil dintre oameni și voi găsi în ele o scuză pentru a-l spânzura”. — Cardinalul Richelieu
,,Nu știm suficient despre tine” — CEO Google, Eric Schmidt
” zic că între presa lui Stalin sau ce a lui Ceaușescu și presa mainstream actuală, y compris rețelele de socializare, nu există decât două diferențe :
(i) cele de acum sunt extinse global; ”
credem ca Agerpres era o agentura in toata regula,
e o agentura.
Agenția Națională de Presă AGERPRES este cea mai veche agenție de presă românească și totodată prima agenție autonomă din România. A fost înființată în martie 1889, la inițiativa ministrului de externe Petre P. Wikipedia
Sediu: București
Înființare: 27 martie 1889
Perfect de acord cu tot ce ați scris. Dati-i in judecată!
Incredibil cât de multe lucruri avem in comun. In afara de shadowbaning-ul pe care îl am pe lk (Microsoft), IG (meta) si twitter (care după ce a fost preluat de Elon si-a mai redus 80% din sancțiuni) am o speța legală care mi-a cauzat de sute de ori mai multe pagube financiare (si nu numai) decât acest shadowban.
Big tech Companies sunt inflitrate de 1. servicii (inclusiv corupți din MAI care il protejeaza pe veșnicul in funcție Arafat, menținut acolo ca sa gireze licitații cu dedicații de peste 1 miliard de euro) si 2. sistemul corupt combinat politic-servicii.
Ei spala banii din infractiuni de corupție prin produsele si serviciile big tech transformate in arme împotriva avertizorii de integritate, criticilor si oamenilor onesti care le fac concurenta la afacerilor lor corupte.
Un exemplu dintr-o suta: Google infiltrat de oameni corupți din servicii, ai politicienilor sau marilor corupți: rulează campanii de denigrare si discreditare prin crearea de “google search suggestions”, google related searches, absolut denigratoare si calomnioase, adică lucruri inventate, apoi trece la includerea de rezultate si imagini denigratoare la bunul nume al persoanei targetate, lucruri care nu au legătura in realitate cu targetul si, mai nou, plusează pe campanii de denigrare prin google ads si google shopping ads denigratoare legate de bunul nume al unei persoane.
Deci nici nu intra in discuție – ce mai lucrez printre picături, când am timp liber, ajunge anul asta in instanța. Pana in pânzele albe merg. Pana la CEDO. Fraudele pe gestiunea informației, corupția si încălcarea mizerabila a drepturilor umane ale celor care au fost vocali împotriva sistemului corupt sunt fapte penale pt care ăștia trebuie sa răspundă.
2/2
Arafat nu a fost saltat desi avea 10+ licitaii masluite inainte de pandemie, toate raportate DNA si OLAF.
M-am lămurit ce protecție are coruptul.
Ma bucur ca nu mi-am mai pierdut alte luni din viața sa văd ce mai face el in pandemie!
Mi-e clar ca acest individ este protejat de grupurile de interese mafiote care controleaza de facto tara si o jefuiesc si au inflitrate marionete in ministerele : MAI, MAPN, servicii, si justitie.
In fundația lui doneaza firme care au furat de la romani resurse petroliere de gaz si lemne, sau companii care au monopol in domeniul financiar si care, in loc sa doneze romanilor furați, donează sa-i creasca brandul si reputatia lui ArAfat. O mizerie!
Domnule Piperea, criticand facebook va faceti vinovat de Crimagandit. Asemenea derapaje (nu doar devieri de la linie, atentie la cuvinte!), asemenea DE-RA-PA-JE trebuie oprite din fasa, daca vrem ca democratia noastra infloritoare sa continue sa ne protejeze libertatea.
Unde ajungem daca avem toti opinii separate? Se stie ca, de exemplu, nu putem invinge covidul decat uniti in cuget si-n simtiri.
Tineti minte proverbul romanesc atat de potrivit in aceasta situatie: capul ce se pleaca, sabia nu-l taie.
Suntem prea mici…nu e nimic de facut.
IN AFARA DE A INCHIDE ODATA ECRANELE ASTEA NENOROCITE.
Nu reprezintă amputarea libertății procesul de renunțare voluntară la aceasta, ci reprezintă facultatea volitivă amputată prin decizie personală. Că Metaversul informațional, care transcende oricăror libertăți sau izolări individuale, nu funcționează pe baza Declarației Universale a Drepturilor Omului nu mai trebuie să mire pe nimeni. Libertatea pe care ne-o acordăm fiecare dintre noi este fapt atunci când este asumată și exercitată. Când te cuplezi la Matrice înseamnă că avizat fiind, dacă nu ești stupid de naiv, arunci un ochi în Cutia Pandorei și să te aștepți să existe repercursiuni. Când Facebook îți livrează nesperat posibilitatea de a-ți revărsa în Cloud-ul informațional al Internet-ului toate părerile, dorințele, fantasmele și intențiile tale, materializate sau nu, să te aștepți că acestea vor fi percepute, înseriate, sistematizate și arhivate, și vor fi folosite la o adică împotriva ta, pentru că ai renunțat voit la intimitatea personală.,,Dacă privești adânc în abis și abisul va privi în tine,, ne-a avertizat Nietzsche, cu niciun folos pentru că încă mai sperăm să navigăm curioși până în cele mai inaccesibile cotloane ale Cloud-ului Meta fără să fim prinși, în deplină impunitate. Realismul politic statuează că principala forță motrice a lumii este chiar Puterea, care tinde continuu să se centralizeze și să se radicalizeze în exercitarea ei dincolo de orice drepturi și libertăți individuale. Așa și cu Facebook, intim conectată submisiv la CIA. Condensata definiție a libertății hegeliene ca fiind,,Necesitatea înțeleasă,, este aplicabilă astăzi oricărui homo informaticus, în sensul că ai libertatea să folosești platforma informatică dar trebuie să înțelegi și necesitatea ca ei să urmărească ce și cum o folosești.