Justiție la Curtea de Apel: Când faptele magistraților le contrazic vorbele

Prezentăm, aleatoriu, câteva cazuri în care apar numele unora dintre acești judecători așa cum au fost ele publicate la momentul producerii lor:

 Șefa Curții de Apel București, judecătoarea Liana Arsenie, l-a achitat pe Puiu Popoviciu

Șefa Curtii de Apel Bucuresti, judecatoarea Liana Arsenie, l-a achitat pe omul de afaceri Puiu Popoviciu pentru complicitate la abuz in serviciu si dare de mita: faptele nu exista. Solutia vine dupa rejudecarea dosarului fabricat de procurorul DNA Nicolae Marin si confirma ca Popoviciu fusese condamnat abuziv de judecatorul CAB Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran si ICCJ. Popoviciu a fost hartuit pentru o afacere ce a adus statului roman 1,5 miliarde euro

Liana Arsenie și premiera din Justiție

Decizia arbitrară de desființare a unui complet, suspendată după ce două judecătoare de la Curtea de Apel București au dat în judecată conducerea instituției și Colegiul de conducere al acesteia.

Cele două au cerut suspendarea hotărârii de Colegiu, prin care a fost desființat completul din care făceau parte, lucru care a fost admis de o judecătoare de la Tribunalul Argeș. Acum ea este cercetată de Inspecția Judiciară.

Trei termene de judecată au fost necesare pentru ca cei din conducerea CAB să redacteze hotărârea care a fost atacată de judecătoarele Carmen Cristina Craiu și Mihaela Niță de la Secția penală, potrivit portalului instanțelor.

„Emiterea unei adrese către pârâţii Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti şi Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti cu solicitarea de a proceda la redactarea şi comunicarea către tribunal a Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti nr. 237 din 19.12.2023, având în vedere că aceasta formează obiectul prezentului dosar”, se arată în decizia tribunalului din 8 februarie 2024.

Hotărâre neredactată

Altfel spus, la aproape 2 luni de la hotărârea Colegiului de conducere, aceasta nu a fost redactată, abatere disciplinară care ar trebui investigată de Inspecția Judiciară.

În plus, este binecunoscut faptul că orice schimbare de compunere a unui complet de judecată presupune reluarea administrării probelor, cu consecința prescrierii faptelor.

Mai mult, orice nelegalitate privind compunerea completurilor e motiv de contestație în anulare, lucru care a fost invocat, cu succes, la instanța supremă în mai multe dosare.

Decizia arbitrară de desființare a unui complet

Transparența celei mai importante instanțe de judecată din țară lasă de dorit. CAB este condusă de judecătoarea Liana Arsenie (foto), venită la București prin transfer de la Tribunalul Teleorman.

În ultimii doi ani, Curtea de Apel București nu a publicat hotărârile Colegiului de conducere pe pagina de internet a instituției.

Violeta Elena Georgescu Ashemimry a refuzat să judece dosarul Dragnea

Luju:

După abțineri în serie formulate de patru judecători de la TMB, a fost stabilit magistratul care va intra in ultimul dosar fabricat de DNA ex-liderului PSD Liviu Dragnea: Amalia Andone-Bontas. Anterior, judecători Catalina Cruceru, Violeta Elena Georgescu Ashemimry, Lavinia Mihaela Cîrciumaru si Marius Iulian Joița au refuzat sa judece dosarul lui Dragnea pe motiv de lipsa de imparțialitate, întrucât au semnat memorii împotriva acestuia si PSD

 Adriana Pencea a suspendat condamnarea lui Puiu Popoviciu

https://www.g4media.ro/judecatoarea-adriana-pencea-propusa-vicepresedinte-al-curtii-de-apel-bucuresti-din-deciziile-date-de-ea-a-suspendat-condamnarea-lui-popoviciu-a-restituit-la-dna-dosarul-vizita-la-trump.html

Judecătoarea Adiana Pencea de la Curtea de Apel București a fost propusă pentru funcţia de vicepreședinte al CAB de către colegiul de conducere al instanței bucureștene, potrivit ordinii de zi a Secţiei pentru judecători a CSM din 26 septembrie 2024.

În acest moment, judecătoarea Pencea deţine funcţia de preşedinte al Tribunalului Giurgiu, dar a fost delegată ca judecător la Secţia a I-a Penală a CAB pe vremea când instanţa era condusă de judecătoarea Lia Savonea. Secţia pentru judecători a CSM trebuie să decidă prin vot dacă acceptă numirea judecătoarei Pencea în poziţia de vicepreşedinte al instanţei.

Cine e judecătoarea Pencea. A suspendat condamnarea lui Puiu Popoviciu

Pe 26 mai 2023, judecătoarea Pencea a admis cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Puiu Popoviciu, a dispus rejudecarea dosarului Băneasa și a suspendat executarea sentinței de condamnare de 7 ani de detenție.

Urmarea a fost că judecătoarea Liana Arsene, care judeca latura civilă a dosarului Băneasa, a retras mandatul european de arestare emis pe numele lui Popoviciu. Judecătoarea Arsene a devenit între timp șefa CAB. Şi ea este considerată în justiție drept o apropiată a fostei șefe a CSM şi CAB, Lia Savonea.

Soțul vicepreședintei Curții de Apel București, pozitiv la drugtest

Soțul judecătoarei Adriana Pencea (fostă Filip, fostă Ghiciu), vicepreședinta Curții de Apel București s-a răsturnat cu bolidul în centrul municipiului Giurgiu. Bărbatul a ieșit pozitiv la drugtest.Publicat:12.05.2025 22:31

Sabina Adomniței, judecătoarea milionară

Saraca judecatoare Sabina Adomnitei delegata sef al Curtii de Apel Bucuresti-3,7 milioane lei in conturi, venituri de 670.000 lei pe an si conexiuni penale in familie… curat profil de judecator!

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței, de la Curtea de Apel București, unde magistrații fac grevă pentru pensiile speciale: soția fostului ministru al Educației și președinte al Consiliului Județean Iași deține circa 3,7 milioane de lei doar în conturi bancare și acțiuni.

Cristian Adomniței, soțul judecătoarei, a fost condamnat in noiembrie 2020 la o pedepsă de 3 ani si 2 luni cu executare de o judecatoare de la Tribunalul Iasi. El a făcut recurs la sentință.

Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor.

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței

Judecătoarea Sabina Adomniței, vicepreședinte al Curții de Apel, a primit de la statul român, în 2022: 188.258 lei – salarii, 33.516 lei – diurnă, 34.401 lei – chirie, 1.597 lei – decontare transport, 8.169 lei – CSM și 53.409 lei – diferențe salariale. În total, circa 319.000 lei.

În plus, de la OMV a încasat dividende de 413.211 lei. Soțul ei, Cristian Adomniței, lucrează acum la Camera Deputaților, de unde a încasat 68.491 lei.

Adomniței deține în diferite bănci circa 760.000 de lei (inclusiv conturi în euro și dolari), iar acțiunile la OMV valorează peste 2,9 milioane de lei.

În iunie 2022, G4Media scria: „Judecătoarea Curții de Apel București, Sabina Daniela Adomniței, în opinie minoritară, a vrut să suspende – în baza deciziilor CCR privind prescripția – executarea pedepsei de 3 ani de închisoare la care a fost condamnată pentru corupție Vanessa Youness, iubita fostului șef al serviciului secret al MAI, Gelu Oltean, potrivit portalului CAB coroborat cu surse judiciar”.

Însă, în februarie 2023, Gazeta de Bistrița scria: „Lia Savonea și Sabina Adomniței, doi judecători cu conexiuni în lumea politică și cunoștințe condamnate pentru corupție, au admis o contestație în anulare formulată de Youness și au anulat sentința de condamnare în ceea ce privește latura penală, adică executarea unei pedepse cu închisoarea. Astfel că, Youness scapă de pușcărie dar trebuie să plătească un milion de euro”.

Roza Marcu a certat femeia de serviciu

Judecatoarea JS3 Roza Marcu, fost secretar general al CSM, a respins plangerea unei femei de serviciu contra clauzelor abuzive din contractul de credit cu BCR cu o motivare uluitoare: „Reclamanta avea posibilitatea sa ia la cunostinta periodic, la sediul bancii, de dobanda calculata de banca in functie de costurile resurselor de creditare, aceasta fiind afisata la sediul bancii”. Sentinta Rozei Marcu a fost schimbata de TMB (Documente)

Nu conteaza ca banca nu ti-a explicat clar clauzele din contractul de credit si nici ca nu ti-a oferit posibilitatea reala de negociere (ci doar te-a pus sa alegi din mai multe variante ale contractului). Tu, debitor, puteai oricand sa te duci la sediul bancii si sa iei cunostinta de dobanda, ori de cate ori institutia de credit gasea de cuviinta s-o modifice.

Oricat ar parea de neverosimil, aceasta este argumentatia prin care judecatoarea Roza Marcu de la Judecatoria Sectorului 3 – fost secretar general al CSM – a respins actiunea unei petente impotriva unor clauze abuzive din contractul de credit cu BCR. Iar magistrata a motivat cu ideile de mai sus in ciuda faptului ca debitoarea era o femeie de serviciu cu studii medii – nicidecum cineva priceput intr-ale economiei.

Cristian Bălan

Curtea de Apel București susține că fosta șefă DIICOT Alina Bica și-ar fi ispășit în Italia pedeapsa de 4 ani de închisoare cu executare primită în România, dar într-o formă asimilată arestului la domiciliu, potrivit motivării CAB consultate de G4Media.ro.

Curtea de Apel București a interpretat în favoarea Alinei Bica decizia Curții de Justiție a UE din 4 septembrie 2025 potrivit căreia este nevoie ca statul emitent al mandatului de arestare – în cazul de față, România – să își dea acordul privind ispășirea pedepsei în Italia.

Curtea de Apel București spune că, potrivit CJUE, trebuie avute în vedere 3 criterii pentru recunoașterea formei de executare a pedepsei pe teritoriul Italiei:

• durata pedepsei care a fost executată
• modalitatea în care persoana condamnată a executat pedeapsa în statul solicitat (Italia), în măsura în care forma de executare a pedepsei diferă de cea prevăzută în legislația statului solicitant (România)
• perspectivele de reintegrare socială a condamnatului care a executat pedeapsa într-un stat diferit de cel care a dispus condamnarea.

Fără să o facă explicit, Curtea de Apel București și-a dat consimțământul indirect și a recunoscut faptul că Alina Bica și-ar fi ispășit în Italia, într-o formă asimilată arestului la domiciliu, pedeapsa de 4 ani cu executare primită în România. ”Decizia CAB este în disprețul deciziei Curții de Justiție a UE”, au explicat mai mulți experți în drept pentru G4Media.ro.

În ce privește durata, Curtea de Apel din Bari a scăzut din pedeapsa de 4 ani cu executare primită de Alina Bica în România perioada pe care ea a petrecut-o în arest preventiv.

”Curtea de Apel din Bari a stabilit că pedeapsa rămasă de executat este de 3 ani, 9 luni și 16 zile, din totalul de 4 ani de închisoare, restul fiind dedus ca reprezentând durata detenției preventive executată de Bica Alina Mihaela pe teritoriul României.

Modalitatea de executare a pedepsei a presupus ca persoana condamnată să rămână în arest la domiciliu între orele 21 și 7, iar în perioada rămasă să meargă în mod obligatoriu la locul de muncă.

Totodată, persoana condamnată a avut interdicția de a desfăşura anumite activități și a frecventa anumite locații, indicate expres în hotărârea de recunoaștere”, se arată în decizi CAB.

Privind forma de executare, Curtea de Apel București a ajuns la concluzia că Bica ar fi executat pedepsa într-o formă asimilată arestului la domiciliu.

Ionela Tudor a suspendat analiza tezei de doctorat a fostului premier Ciucă

Numele judecătoarei Ionela Tudor a devenit notoriu în spațiu public în 2022, după ce G4Media.ro a dezvăluit modul în care a motivat decizia dintr-un dosar de la CAB în care, în martie 2022, i-a admis premierului Nicolae Ciucă o cerere de suspendare a înregistrării a trei sesizări de plagiat pentru teza sa de doctorat.

Acestea fuseseră depuse la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, instituție subordonată Ministerului Educației, și urmau să ajungă pe masa Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Cele trei sesizări erau inspirate dintr-un articol publicat în ianuarie 2022, pe site-ul pressone.ro, de jurnalista Emilia Șercan.

Făcută publică la aproape 4 luni de la pronunțare, motivarea lui Tudor a invocat faptul că România are nevoie de stabilitate și că scandalul plagiatului i-ar putea avantaja pe competitorii politici ai lui Ciucă: ”generarea unei astfel de ştiri (despre situația analizei plagiatului n.r.) are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.