Klaus Iohannis apare într-o fotografie oficială ca şi cum ar avea patru picioare

Cine vede fotografia aceasta în care Preşedintele Klaus Iohannis are 4 picioare ar putea crede că un fotograf amator aflat prin preajmă l-a surprins într-un cadru nefericit. Ei, bine, nu! Fotografia este realizată chiar de Dragoş Asaftei, fotograful oficial al Preşedinţiei României, un tînăr de 21 de ani, angajat, desigur, de pe Facebook!

Fotografia a fost făcută chiar zilele acestea, cu ocazia depunerii unui buchet de flori de către Preşedinte la monumentul din faţa fostului CC al PCR. Felul în care a fost făcută încadrarea personajului principal denotă un amatorism vizibil al fotografului, iar o astfel de poză nu avea ce să caute între fotografiile oficiale!

De altfel, fotograful oficial de la Cotroceni chiar este un amator. Se numeşte DRAGOŞ ASAFTEI, are doar 21 de ani şi, în mod evident, abia acum desluşeşte tainele fotografiei. Se pare că el era cunoscut doar pe Facebook, de către internauţi, ştiindu-se că acolo kitsch-ul este la modă, nefiind nici o rigoare estetică în pozele cu celebra ceaşcă de cafea, însoţită de urarea: „O zi bună vă doresc!”

Se pare că propunerea ca Dragoş Asaftei să fie angajat la Cotroceni a fost făcută chiar de unul dintre postacii de pe Net, Cristian Șuțu, care acum este şi el uimit de uimit de „performanţele” favoritului său: „El încă n-a publicat nici o fotografie. Doar niște imagini banale. Ceva nu se leagă. Bănuiala mea e că fotografiile lui Dragoș îi sunt respinse sau modificate drastic. Ori Administrația Prezidențială publică, din masochism, doar rebuturile tînărului fotograf”.

Mai mulţi fotografi profesionişti au analizat însă cu ochiul specialistului fotografiile realizate de Dragoş Asaftei, iar rezultatul este o adevărată execuţie publică a acestuia! Iată analiza fotografului profesionist Bogdan STOICA pe o fotografie făcută de Dragoş Asaftei, în care apare cuplul prezidenţial:

„De la New York, preşedintele Klaus Iohannis a postat pe facebook cea mai proastă fotografie de cînd a ajuns preşedinte. Trec peste glumele pe care aş putea să le fac pe tema lor şi vi le arăt, una cîte una:

1. Fotografie este strambă!

2. Încadrarea este greşită, linia dintre perete şi tavan îi trece prin cap preşedintelui!

3. Nici o femeie nu trebuie fotografiată din profil, dacă n-are nasul perfect, iar Prima Doamnă nu-l are.

4. Cînd subiectul tocmai şi-a umplut burta cu ceva, ori nu fotografiezi burta, ori îl rogi – mă scuzaţi! s-o sugă puțin…

5. Nu înteleg de ce ţine Iohannis mîna aşa, pare că vrea s-o pocnească pe Prima Doamnă! Din nou, fotograful putea atenţiona asupra acestui aspect.

6. Era atît de uşor ca cele două prize să nu se vadă… Aşa, prezenţa lor alimentează glumele alea cu preşedintele-robocop! Răutacioase, scrise de pesedişti, evident…

7. E bine să se vadă drapelul tricolor cînd faci o poză cu preşedintele. Dar nu între picioare! Niciodata-niciodata! Mă scuzaţi din nou, dar arată de parcă drapelul îi curge din fund…

8. Cînd fotografiezi un cuplu, ai grijă la elementele care pot sugera altceva decît vrei. Şina aia din podea, menită probabil să susţină un perete-cortină de segmentare a unei săli de evenimente, sugerează o ruptură între cei doi! Apropo: cîte poze de nuntă aţi văzut cu mirele şi mireasa de o parte şi de alta a pragului?

9. Doamna Iohannis: cînd vi se face o fotografie din faţă, staţi în apnee! Aşa stau şi eu, aşa ar trebui să stea toţi oamenii cu un pic de burtă care poartă haine mulate.

Cu un punct de staţie mai ridicat şi un pic mai multă atenţie din partea fotografului dispăreau problemele 1 şi 2. O minimă atenţionare asupra posturii, pentru cei doi, ar fi făcut să dispară probleme 3, 4, 5 si 9. Dacă familia Iohannis făcea şi doi paşi mai la dreapta înainte să stea la poză, se rezolvau şi problemele 7 şi 8.

10. A zecea problemă nu e fotografică, ci fashionică. Mă refer la modelul şi la culoarea cravatei. Nu merge, nene! Nu în filmul ăsta, cu granguri mari de tot. Am văzut cîteva sute de înalţi oficiali, români şi străini, de-aproape, şi nici unul nu purta o o albăstrea lucioasă ca aia de la gâtul preşedintelui. „Cum ştii că ai ales cravata corect? Nimeni nu trebuie să poată să-şi amintească, după eveniment, ce cravată ai purtat”, mi-a explicat mie, mai demult, un mahăr din BNR.

Sunt tot mai sătul să fiu făcut de rîs pe net, ca cetăţean român. Aşa că rog respectuos administraţia prezidenţiala să fie mai atentă la ce se postează. O fi Facebook paradisul proştilor care nu se pricep şi înghit orice le dai, dar nu ăla e standardul unei echipe bune de imagine. Sunt sute, poate mii de fotografi buni în Bucureşti, care ar accepta un job de responsabil ORM*, nu trebuie angajat orice cretin, doar pentru că vine de la partid. Şi oricare din ei ar fi ştiut regula nr. 1 a fotografiei: „daca nu poţi fotografia în condiţii decente, n-o face, iar dacă ai obţinut o fotografie proastă, n-o folosi”!

P.S. Încerc să ignor cît pot faptul că fotograful i-a tăiat un pantof, aiurea, doamnei preşedinte! Dar nu pricep de ce a făcut-o!!! ORM înseamnă „online reputation management”, adică ceva ce-i lipseşte şi Alinei Gorghiu”.

Profesorul de fotografie Dinu Lazăr, analizează o altă fotografie făcută de Dragoş Asaftei tot la New York. Fotografia a fost, de asemenea, postată pe site-ul Preşedinţiei. În fotografie, prim-planul este ocupat de fundul şi spatele SPP-istului, Iohannis fiind văzut într-o poziţie batjocoritoare prin geamul maşinii, aşa cum sînt surprinşi infractorii încătuşaţi cînd coboară din dubă:

Iată comentariul profesorului Dinu Lazăr: „Fotograful angajat la Cotroceni putea face orice operă de artă în portofoliul său, nu mă deranjam să îmi dau cu părerea. Putea să facă orice ciumpalaceală la o comandă comercială. Dacă însa e vorba despre preşedinţie, este pe banii mei, şi nu îmi place să fiu prostit pe banii mei. Îi urez succesuri depline în viaţă şi în creaţia pe care i-o urez stufoasă şi bănoasă, doar că dacă sunt furat – şi aici sunt – am voie măcar să îmi dau cu părerea. S-a vorbit mult pe tema fotografiilor actualului preşedinte, şi aşa, şi aşa. Personal, nu încetez a mă mira… care este filonul ascuns, mesajul subliminal, compoziţia divină şi sensul filozofic al acestei imagini, pusă pe situl preşedinţiei României!

Oricît m-aş zbate şi oricît aş încerca, nu pot înţelege această unică viziune pe mapamond… Numai pentru asta au stat la coadă zeci, sute de mii de ciotătzeni o zi întreagă? Incredibil, absolut incredibil. Ce vremuri. Ar trebui făcută o arhivă cu imaginile fundamentale ale neamului, asta ar avea un loc garantat. Ce superba idee, ce estetică a cadrului, ce tehnică desăvîrşită, ce elemente ideal puse împreuna ca să arate cine suntem”, încheie ironic Dinu Lazăr. Comentariul profesorului Dinu Lazăr a generat discuţii interesante. Iată cîteva dintre acestea:

„Florin Panaitescu Jr. eu cred ca imaginea a fost aleasa pe simplu considerent de fundal (cladire versus un gard / un cer / o pajiște / un cârd de fotografi – care s-ar fi vazut in unghiul opus), fie el si încarcat. ps: mie imi place imaginea, mai putin mana in plus(inutila) pe portiera;

Lazar Dinu Nooo… e o sinergie intre fundamentalul negru nicenian al masinii, compozitia spiralata dextrogir care arata sensul profund al disolutiei cu elementele levogire, si textura atemporala a secundei trecatoare. O imagine de mare rezonanta, Souza are insomnii de cateva zile.

Sorin Avram Mai tineti minte spotul de campanie al lui Iohannis? Ala cu ceasul facut de bunicul lui Iohannis? Ei, aici e smecheria. Ceasul SPP-istului e facut tot de bunicul lui Iohannis. Pentru ca lucrurile sa mearga ceas, nu? Parca asa se termina spotul.

Dragos Barbulescu 1.Geamul securizat nu suscită nici o explicație. sau noimă, deci iese din discuțiune. 2. Poziția fotografului poate să fi fost condiționată forțat de varii factori, aglomerație de jurnaliști, pozari, gărzi, etc. ..3.În latura stângă se vede zidul clădirii in care urmează să intre…să intre facând unul sau maxim doi pași – deci lipsă de spațiu. 4.Poate fotograful a intuit imposibilitatea de-ai ieși ceva reușit, așa că a tras (rafală sau nu) unde a văzut ceva clipocire de spațiu, la risc. 5. Probabil pozarul și dom’ Iohannis nu se tutuiesc, nu mănâncă la aceeași masă, deci problema fotografului/fotografiatului l-a frământat mai putin pe președinte. 6. Poate -da! cine a sortat pozele e in deficit de creier, sau fotografului i-a păsat deloc de ce-o să-i iasă. Naiba știe, oricum poza e delăsătoare rău, descurajantă, chiar ofensatoare pentru privitor. Am băgat și eu aici nasul, și am vârât niște ”poate” , că totul e infundat in mister.

Ilie Marian Tati si totusi, esti fotograf presidential, stai unde vrei…sau spargea seminte pe marginea trotuarului si l-a luat presedintele pe nepregatite?

Ivan Zubeldian Ipoteza mea e că-l persecută sepepiștii pe fotograf dându-i palme după ceafă și se strecoară și el cum poate, între două scatoalce, să prindă o poză”.

Bogdan Stoica ne prezintă comparativ două fotografii realizate în acelaşi loc, mai exact pe locul unde au fost cîndva Gemenii: prima este realizată de fotograful de la Casa Albă, în care apar Barack Obama şi soţia sa, cea de-a doua, realizată de Dragoş Asaftei, fotograful de la Cotroceni, în care apar Klaus Iohannis şi soţia sa. Diferenţele sînt evidente sau, mai corect spus, e greu să depistezi vreo asemănare artistică între cele două poze: a lor este una profesionistă, a noastră este una turistică!

Iată şi comentariul unui fotograf profesionist, cum este Bogdan Stoica:

„Pentru ăia care spun că-s cîrcotaş aiurea cu pozele preşedintelui: uitaţi-vă, vă rog, ce fotografie a postat Obama la memorialul 9/11 şi ce fotografie a postat KI. Ambele imagini au fost făcute în acelaşi loc.

Uitaţi-vă cîtă grijă a avut fotograful lui Obama să sugereze sobrietatea momentului şi micimea preşedintelui american în faţa poporului american simbolizat de monument, şi cît de banală şi de „turistică” e fotografia noastră!

Uitaţi-vă la postura corporală a lui Obama. Uitaţi-vă cît de departe stă soţia de el. Ştiti de ce? Pentru că, o fi soţul ei, dar e şi preşedintele SUA, iar în situaţii speciale lasă nevasta şi se dedică poporului (sigur că e doar o metaforă vizuală!) dar şi cît de penibil se uită familia Iohannis în obiectivul camerei, cu privirea aia care spune „ia uite unde suntem noooooi!”. Fotografia lui Obama te face să te gandeşti la viaţă şi moarte, la politică, la terorism. Fotografia românească e din seria „poze în cimitir”.

Asta e şmecheria, dragii mei. Nu vorbim de persoane private, aici. Cînd reprezinţi şi altceva decît cele 90 de kilograme pe care le ai, trebuie să faci fotografii bune, care să transmită mesaje! Eşti un model social, nu un fotomodel! Acesta, şi nu altul, este motivul pentru care am scris asta: http://bit.ly/1FBcSEF.

NOTĂ – Apreciez sincer că preşedintele şi-a pus cravata corectă, şi dezaprob ţinuta predominant albă a doamnei. Albul sugerează doliul în Japonia, nu în SUA!”

Pentru cei care sînt mai puţin familiarizaţi cu fotografia profi, iată cine sînt Bogdan Stoica şi Dinu Lazăr, cei de la care am preluat comentariile de mai sus pe marginea fotografiilor oficiale ale Preşedinţiei României, realizate de Dragoş Asaftei, un puşti de 21 de ani, angajat de Iohannis de pe Facebook:

Vă amintiţi, desigur, ce discuţii au fost pe marginea primei fotografii a Guvernului Cioloş, care ulterior a fost refăcută după ce Bogdan Stoica a analizat gravele greşeli ale pozei, impardonabile pentru o fotografie oficială. Iată fotografia respectivă şi despre ce grave greşeli era vorba în ea:

În comentariul său, Bogdan Stoica oferă implicit şi sfaturi pentru orice demnitar al României, atunci cînd pozează pentru o fotografie oficială:

„1. Nu așezi niciodată femeile în spate. Niciodată, da? Și niciodată una lângă alta, în mijlocul grupului. Nu suntem în padure, după grătar, şi ne temem că tipii care tocmai se apropie vor să ne … femeile, şi de-aia le-am băgat între noi.

2. Nu așezi niciodată tipii scunzi în spate. Îi aduci în rândul din față și mai cobori un pic punctul de stație, să pară că toți au aceeași înălțime.

3. Știu că tâmplarul care a făcut podiumul n-a facut şi cursuri de fotografie, și că l-a făcut dreptunghiular, dar să știți că perspectiva fotografului e întotdeauna trapezoidală. Așa că dacă vă mai strângeați un pic, iar fotograful se dădea mai in spate sau folosea un tele, ați fi avut toți, în poză, același fundal cu Guvernul României, inclusiv cei de pe margini, care acum se văd în cadru având ca fundal coloane de beton, aplice și jaluzele. Mai aveți şi varianta să comandați un fundal mai lat decât podiumul, e doar patru euro metrul pătrat de poliplan….

4. Fotografia este atât de varză și pentru că în cadru apar și luminile reci de deasupra podiumului. Uitați-vă pe tot netul, dacă mai vedeți așa ceva, la nivel de protocol de stat, mănânc poza aia….

5. Nu lași pe jos bilețelele cu nume folosite ca să-i așezi (PROST) pe membrii guvernului. Îi așezi, după care iei bilețelele de acolo. Sau folosești altceva. Americanii, de exemplu, folosesc niște chestii de plastic transparente, care devin invizibile în fotografie.

6. Nu așezi niciodată unul lângă altul doi oameni cu cravate identice, pentru că îi izolezi, cromatic, de restul grupului. Trec peste faptul că unii dintre miniștri n-au știut ce cravate să poarte la nivelul ăsta de protocol…

7. Când pozezi, nu ții mâinile așa cum te lasă artrita. Nu te relaxa, pozezi în numele statului român. Așa că întinzi degetele și atingi ușor pantalonul. Nu uita nici să îndrepți umerii, să inspiri, să sugi burta, să lipeşti călcîiele… Și, în nici un caz, nu ții mâinile împreunate în zona inghinală, de parcă ți-e teamă că o să încasezi una în testicule. Niciodată! Fotograful nu te bate. Sigur, ar fi fost grozav să-ți spună că arăți speriat ca un iepure în lumina farurilor…

8. Ca fotograf, te uiți la detalii înainte să declanșezi. Reașezi steagul din dreapta, de exemplu. Asocierea dintre steluța aia singuratică și tipul ăla înalt, care pare că stă pe niște dicționare, e hilară de-a dreptul.

9. Subiecții: priviți fotograful, obiectivul, nu căscați ochii aiurea prin cameră. Privirile voastre trebuie să dea senzația de unitate, de forță, nu să arate că vă gândeați cât a costat și de unde a fost cumpărată lavabila de pe pereți!

10. Încă ceva. Cadrul e strîmb. Adică, fotograful n-a stat nici în dreptul mijloculului podiumului, nici n-a ținut aparatul drept în mâini!”

Faptul că la Palatul Cotroceni a fost angajat de pe Facebook acest tînăr de 21 de ani, Dragoş Asaftei, pe post de fotograf oficial al Preşedinţiei se înscrie pe linia superficialităţii deja demonstrate atît la nivelul Preşedintelui, cît şi al Primului Ministru în ceea ce priveşte selectarea cadrelor. Principiul „tinerilor frumoşi şi liberi”, care se pricep la toate dacă au cont pe Facebook, nu poate fi decît criteriul mediocrităţii. Profesionalismul presupune şi altceva: studiu, experienţă, pricepere. Pasiunea şi talentul nu sînt decît predispoziţii.

P.S. Nu mai tîrziu decît marţi, Dacian Cioloş a făcut încă o gafă din această categorie, numind ca secretar de stat o persoană care era declarată deja ca fiind incompatibilă! După Cazul Ministrului-manechin de la Sănătate, acest secretar de stat mai pune şi el o cărămidă la demitizarea profesionalismului tehnocraţilor!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.