Lansarea volumului „Anatomia unei diversiuni – 10 ani de la răpirea din Irak”

Joi, 17 decembrie 2015, de la ora 18.30, la librăria Open Art (str. Pitar Moş, nr. 12, sector 1, intrarea de pe str. Arthur Verona) va fi lansat volumul“Anatomia unei diversiuni – 10 ani de la răpirea din Irak”, autor Eduard Ovidiu Ohanesian, publicat şi tipărit la Editura Miranda din Brașov, în 2015 prefaţat de Andrei Novac.

Vor vorbi despre carte: Eduard Ovidiu Ohanesian, George Stanca, Marius Oprea, Silviu Alupei. Evenimentul va fi moderat de Andrei Novac.

Născut la 1 ianuarie 1968 în Bucureşti, jurnalistul de investigaţii Ohanesian Eduard Ovidiu a publicat nenumărate articole şi anchete în câteva ziare naţionale printre care cotidianele România liberă, Gardianul şi Curentul sau în săptămânalul american de limbă română New York Magazin. A fost răpit în Irak în martie 2005, împreună cu alţi trei jurnalişti. În 2006, autorul volumului “Anatomia unei diversiuni” a prezentat opiniei publice primul Wikileaks, cunoscut în presă ca “Scandalul CD-ului cu informaţii confidenţiale din Afganistan”. Ulterior, Ohanesian a scris cinci volume de succes referitoare la operaţiunile serviciilor secrete la edituri ca Junimea, Minerva şi Miranda.

În ziua de 28 martie 2005 s-a petrecut un fapt fără precedent în istoria României. Trei ziarişti au fost răpiţi şi au dispărut, undeva, în Irak. Aparent, operaţiunea fusese săvârşită în exclusivitate de membrii unei grupări teroriste locale. Șocul emoţional a fost uriaş. Săptămâni în şir, opinia publică din România a avut înscrisă răpirea din Irak în topul preocupărilor majore. La Bucureşti dar şi în alte capitale europene au fost organizate manifestaţii de solidaritate cu jurnaliştii, prin care se cerea punerea lor în libertate. Preşedintele României, Traian Băsescu, a reacţionat, cel puţin în aparenţă, exemplar. El s-a angajat să conducă în mod direct, nemijlocit, operaţiunile de salvare. Riscând imens în cazul unui eventual eşec. Dar ceva a scurtcircuitat terifianta istorie. Aşezând episoadele, treptat, într-o nouă şi neaşteptată ordine. Semnele de întrebare, din ce în ce mai şocante, au început să se acumuleze încă din primele zile consecutive răpirii.

Sorin Roşca Stănescu – 2008

“Citind cartea lui Ovidiu Ohanesian, începi să înţelegi că nimic nu este întâmplător şi de ce libertatea este greu de trăit într-o ţară ca România. Au trecut zece ani de la un eveniment pe care românii, în marea lor majoritate, nu au avut timpul necesar să îl perceapă aşa cum ar fi trebuit, poate, în fond, eliberarea celor trei jurnalişti a însemnat un triumf care ar fi trebuit să mulţumească pe toată lumea. Ovidiu Ohanesian aduce în discuţie motivele pentru care România nu se poate descotorosi de trecut. Lucrurile se schimbă în aparenţă, dar, în, fapt ele rămân aceleaşi. Ohanesian nu porneşte abrupt, el introduce cititorul în contextul social şi politic în care evenimentul urma să se întâmple”.

Andrei Novac – 25 februarie 2015