Cu excepţia Slovaciei, ţările vecine Ungariei se abţin să protesteze împotriva „naturalizării simplificate” legiferată de premierul Viktor Orban dintr-un motiv foarte bun: şi ele fac acelaşi lucru, scrie „Le Figaro”.
La nord şi la sud de Balcani trăiesc între 3 si 5 milioane de persoane care îşi pot obţine paşaportul european. România şi Bulgaria distribuie de mai mulţi ani paşapoarte pentru minorităţile etnice faţă de care se simt responsabile. Circa un milion de moldoveni vorbitori de română au obţinut deja paşaportul de Bucureşti. Circa 1,4 milioane de macedoneni de origine slavă şi 300.000 de turci aşteaptă paşapoartele Sofiei. „Ei trăiesc deseori la limita sărăciei în ţări care rămân la ani lumină de UE. Dar toţi pot pretinde preţiosul paşaport”, scrie „Le Figaro”.
Cel mai relevant caz este cel al procedurii ungare de naturalizare. Lansată la începutul acestui an, ea a dus la depunerea a 4.102 cereri, iar Budapesta se aşteaptă la până 400.000 la finalul anului. Mai mult, premierul Viktor Orban, care beneficiază de o majoritate de două treimi în parlament, spune că va deschide dezbaterea oferirii dreptului de vot pentru aceşti „noi” unguri.
„Cetăţenia, naturalizarea, acordarea unui paşaport sau dreptul de vot sunt prerogative sută la sută naţionale. Efectele acestora ating întreaga Europă, însă nici Bruxelles-uul, nici statele membre nu au vreun cuvânt de spus. Este nevoie de ani de negociere, un tratat şi lumina verde din partea celor 27 de capitale pentru aderarea la UE a Islandei cu cei 300.000 de cetăţeni ai săi. Însa este suficientă o trăsătură de condei la Budapesta, Bucureşti sau Sofia pentru ca milioane de cetăţeni să trăiască şi să lucreze în Europa”, scrie cotidianul franez.
Pentru „Le Figaro”, legea ungara a cetăţeniei are două faţete. Prima, susţinută atât la Budapesta, cât şi la Bruxelles, se referă la dezideratul desfiinţării frontierelor şi al libertăţii europenilor de a alege între identitatea culturală, cea de sânge sau cea a locului de naştere. Cea de a doua abordare ţine însă de extinderea semicladestină a UE către state precum Ucraina sau Serbia, unde trăiesc minorităţi maghiare, „un subiect delicat în Europa centrală şi de est, cu atât mai mult cu cât europenii se întreabă care vor fi graniţele finale ale UE şi care va fi procentul de imigranţi într-o eră a şomajului”, scrie „Le Figaro”.
