Leul Tudose, doborât de leu: „Poate este și o răzbunare”

Premierul Mihai Tudose pasează responsabilitatea deprecierii monedei naționale. Tudose a fost întrebat joi seară care este explicația deprecierii leului în raport cu euro.

Leul Tudose, doborât de leu: „Poate este și o răzbunare”

Premierul Mihai Tudose pasează responsabilitatea deprecierii monedei naționale. Tudose a fost întrebat joi seară care este explicația deprecierii leului în raport cu euro.

Premierul Mihai Tudose pasează responsabilitatea deprecierii monedei naționale. Tudose a reproșat joi seara Băncii Naționale a României (BNR), la Antena 3, că nu a intervenit pentru a stopa aprecierea euro în raport cu leul și că a permis băncilor să reducă nivelul minim al rezervelor.

Întrebat care este explicația deprecierii leului în raport cu euro, Mihai Tudose a răspuns: ”Vă recomand călduros să vorbiți cu Banca Națională care ar trebui să fie un pic atentă la aceste lucruri. BNR poate și trebuie să intervină pe aceste lucruri. N-a făcut-o. Întrebați domnia sa, Banca”.

Un alt reproș adus BNR este că a autorizat băncile să reducă nivelul depozitelor minime. ”BNR a spus, în înțelepciunea ei, băncilor din România că sunt bune, solide și nu mai au nevoie să țină 10% depozite, că poate să fie 8% ceea ce le-a disponibilizat 500 de milioane de euro, dintre care 280 de milioane au plecat deja din țară. Ei au avut lei și i-au schimbat în euro ca să-i scoată din țară. Tot băncile au creat acest lucru”, a spus premierul.

Tudose a spus că va trebui ca Guvernul să aibă ”o discuție foarte serioasă” cu conducerea BNR despre rolul unei bănci naționale.

Mihai Tudose nu a exclus ca deprecierea leului în raport cu euro să fie ”o răzbunare” a băncilor. ”Poate este și o răzbunare a unei părți a sistemului bancar datorită faptului că-i punem să plătească taxe pentru că, după ce am fost foarte determinați pe această zonă, au început să aibă profit. La 9 luni, sunt toate pe profit”, a afirmat Tudose.

Pe de altă parte, Tudose a menționat și existența unor ”factori obiectivi” în deprecierea leului, precum creșterea consumului intern pentru produse de import. ”Anul acesta s-au băgat trei miliarde de euro în agricultură (…) O parte din acești bani s-a dus în îngrășăminte. După cum știți, România a ajuns în situația în care să nu-și mai producă îngărșămintele chimice necesare în țară. S-a apelat la import, care se face în euro. Toate acestea au venit la pachet cu dezvoltarea”, a exemplificat Tudose.

Creștere economică, fără număr, fără număr

La aceeași televiziune, premierul a spus că nivelul creșterii economiei în anul 2018 va depăși 6%, nivel pe care îl prognozează pentru finele anului în curs.

”Dacă anul acesta ne închidem cu o creștere economică în jur de 6%, la anul o să fie mai mare”, a declarat primul-ministru.

În opinia lui Tudose, măsurile care au fost adoptate în acest an creează premisele pentru o creștere sustenabilă și în 2018.

”Creșterea se datorează unor măsuri luate în acest an și care pun bazele unei dezvoltări sustenabile și la anul. Noi n-am găsit niciun proiect matur pe care să ne apucăm să-l finanțăm, nu am găsit unitățile de management pentru fonduri europene pregăiti și am început să dăm drumul la treabă (…) Anul ăsta avem o creștere, dar de-abia începem să însămânțăm. La anul încep construcțiile de autostrăzi, de spitale, lucruri care aduc plusvaloare și, dacă nici atunci nu avem creștere sustenabilă, iertați-mă, suntem vinovați că avem creștere economică mare, că am ajuns să fim acuzați că avem deficitul sub 3%”, a spus Mihai Tudose.

Premierul a respins acuzele opoziției potrivit cărora creșterea de anul acesta se bazează mai mult pe consum. ”Ponderea consumului este cea mai scăzută din Europa, în Germania este de două ori mai mare”, a spus Tudose, menționând că România are o creștere de 10% a producției industriale și o creștere consistentă a exporturilor.

Distribuie articolul pe:

18 comentarii

  1. Mecanismul este mult mai complex si este in stransa corelare cu economia, cu productia, plusvaloarea, consumul, etc. Importatorul roman de produse alimentare va cumpara aceleasi produse la aceeasi cantitate cu mai multi lei, el transforma leii in euro si diferenta se reflecta in pret. Cresterea accizelor la carburanti duce la cresteri de preturi. Cand cresterea economica se bazeaza numai pe consum se ajunge la inflatie, cresteri de preturi datorate cresterii euro in raport cu leul, cresterea pretului la carburanti datorate accizelor. Antepostitul nu face o radiografie corecta. Ce reprezinta cei 2% din rezerva bancilor? Aprox 800 mil de euro, o nimica toata la o economie functionala. Daca acesti bani sunt repratiati sub forma de profit, nici n-ar trebui sa se simta. In tara intra in jur de 3 mld. euro de la romanii care lucreaza in strainatate. In mod normal Leul ar trebui sa se intareasca, pe piata sunt mai multi euro, permanent adusi sau trimisi de romanii din strainatate. Acesti euro intra in circuitul romanesc, se cumpara de ei produse, bunuri si servicii, tva intra la buget, ei nu sunt produsi in tara, dar sunt cheltuiti la noi. Din ei se platesc taxe, accize, tva etc. aprox. 1/3 intra la buget, restul sunt rulati in piata, se cumpara alte bunuri si servicii, aduc alt tva. taxe si accize la stat etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.