La începutul acestei săptămâni, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că este de datoria țării sale să intercepteze rachetele ruse în spațiul aerian din vestul Ucrainei, dacă aceste rachete amenință teritoriul polonez. Poziția NATO este că Polonia trebuie să se consulte cu aliații înainte de a face asemenea declarații. La Moscova, afirmațiile lui Sikorski au fost interpretate ca o confirmare a faptului că Polonia dorește să anexeze teritorii ucrainene. Sikorski a ripostat declarând in parlament că ”Donbas este Ucraina” și ”Lvov este Ucraina”, pronunțând numele orașului in limba ucraineană.
”Apartenența la NATO nu exclude responsabilitatea ca fiecare țară să-și protejeze spațiul aerian, este obligația noastră constituțională”, a spus Sikorski, într-un interviu pentru Financial Times, explicând că aceasta implică distrugerea rachetelor ruse în spațiul aerian ucrainean, înainte ca acestea să intre în spațiul aerian polonez. Sikorski a mai declarat că Ucraina este de acord cu această abordare poloneză.
Regimul de la Kiev a făcut deseori apel la aliații occidentali pentru a doborî rachetele ruse în spațiul aerian ucrainean, în același fel în care Marea Britanie, SUA și Franța au doborât rachete și drone iraniene la momentul atacului iranian asupra Israelului, în luna aprilie. Partenerii occidentali au refuzat. SUA au reacționat negativ în luna iulie, când guvernul polonez a anunțat intenția de a discuta cu aliații despre posibilitatea doborârii rachetelor ruse.
Ucraina a semnat pacte de securitate pe zece ani cu mai multe state, printre care toate țările membre G7, Polonia, Belgia, Finlanda, Suedia, țările baltice, plus un pact separate cu UE. Aceste acorduri sunt văzute ca un surogat pentru aderarea la NATO, puțin probabilă. Pactul de securitate cu Polonia prevede examinarea interceptării rachetelor și dronelor ruse în spațiul aerian ucraineana.
În plus, Senatul polonez a simplificat, recent, utilizarea armelor de foc pentru protejarea frontierei naționale, pe fondul politicii Belarusului de a facilita trecerea ilegală a imigranților din Orientul Mijlociu în Polonia – o formă de război hibrid, consideră guvernul de la Varsovia.
Mircea Geoană, încă secretar general adjunct al NATO, până pe 1 octombrie, a declarat că organizația ”respectă dreptul suveran al fiecărui aliat de a-și asigura securitatea națională. Însă în cadrul NATO ne consultăm mereu înainte de a ne angaja în acțiuni care ar putea avea consecințe pentru toți”. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că politica Alianței este neschimbată și ca ea nu prevede participarea directă la conflict. Faptul că NATO nu susține inițiativa poloneză a fost confirmat de ministrul Apărării de la Kiev, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, la finalul lunii august. Iar consilierul pentru securitate al administrației Biden, Jake Sullivan, a declarat că Ucraina trebuie să-și asigure singură protecția spațiului aerian.
Si președintele Emmanuel Macron, cel care la începutul acestui an vorbea despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, ”a ieșit de pe radar”, după cum arată o analiză publicată de Responsible Statecraft. ”Nu numai că Macron și-a atenuat retorica, dar nu a reușit nici măcar să trimită în Ucraina sprijinul militar și financiar suplimentar care corespunde statutului Franței ca putere economică și militară occidentală de prim plan”. Pentru comentatorii americani, devine tot mai limpede că președintele Macron nu dorește decât să atragă atenția asupra sa și a Franței, pentru a-i menține un nivel de relevanță mondială și un contact cu Rusia, China și Sudul Global, precum și imaginea de lider al UE și al Occidentului împotriva agresiunii ruse, pentru a crea un efect de raliere a partidelor tradiționale și a electoratului înaintea alegerilor europarlamentare și apoi a alegerilor anticipate din Franța. Nu mai puțin, arată analiza Responsible Statecraft, ”Macron s-a gândit că o poziție belicoasă îi va permite să neutralizeze inițiativa Germaniei de a se reînarma”.
Informațiile că printre victimele atacului cu rachete al Rusiei asupra unei institutului militar din Poltava, pe 3 septembrei, se numără și militari suedezi poate infirma această politică oficială a Vestului de neimplicare directă în războiul din Ucraina. Informația privind prezența unor instructori militari suedezi în Ucraina a apărut pe contul Facebook al unei voluntare din Suedia – Britta Ellwanger. Însă ea a susținut ulterior că a a fost victima hackerilor, care s-au folosit de contul său. ”Nu am scris postarea, imaginile sunt false și editate, pentru a arăta exact ca pagina mea de Facebook”.
Presa rusă a rostogolit mult postarea suedezei, punând demisia surprinzătoare (anunțată pe 4 septembrie) a ministrului de Externe al Suedia, Tobias Billstrom, pe seama decesului unui număr de militari suedezi în Ucraina. Presa suedeză arată însă ca Billstrom a demisionat din cauza disputelor cu premierul Ulf Kristers son privind o numire importantă în minister, dar mai cu seamă din cauza poziției dure a premierului privind soarta palestinienilor din Gaza și a apropierii sale de guvernul israelian.
@IR: Tu sustii stalinismul si putinismul. Deci tu esti extremista.