UPDATE Bolojan a tranșat problema pensiilor speciale. Mingea se mută la CSM

Pensii speciale

• Așa cum știți, ieri, Guvernul, prin Ministerul Muncii, a transmis spre avizare proiectul (pensiilor speciale – n.red). Din semnalele publice pe care le-am constatat, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune pentru a primi un aviz. Ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă vom primi avizul, ca joi sau, cel târziu, vineri să declanșăm angajarea răspunderii.
• Două elemente importante: termenul de intrare în vigoare și procentul maxim al pensiei. (…) Am propus și am acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani. În fiecare an care va trece, perioada de activitate se va prelungi cu încă un an. Peste 15 ani se va ajunge la pensionarea la vârsta standard.
• Al doilea aspect important e procentul maxim. Am rămas pe procentul inițial, pensia să nu depășească 70% din ultimul salariu net.
• Al treilea element ține de a avea o economie pusă pe baze sănătoase și de un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori. (…). Sper, deci, ca toți cei implicați să avem un comportament responsabil și să derulăm această procedură în condiții normale.

Programul SAFE

• Astăzi se încheie toate procedurile prin care Guvernul pregătește aplicația de finanțare. Este vorba despre o aplicație în valoarea de 16,6 miliarde euro, din care 4,2 miliarde reprezintă finanțări pe componenta de infrastructură și peste 12 miliarde sunt dotări pentru armată, pentru MAI și celelalte forțe.
• Pe componenta de transporturi, cea mai importantă alocare – peste 90% – se referă la capetele de autostradă din Moldova care nu mai aveau finanțare. Lucrările care se desfășoară în forță pe tronsonul București-Pașcani vor putea fi continuate în anii următori, în așa fel încât, cel mai târziu în 2029/2030, aceste tronsoane să fie finalizate.
• Pe ordinea de zi a CSAT de luni și săptămâna viitoare, comunicată Comisiei Europene. Cel mai târziu la finalul primului trimestru al anului viitor vom ști ce proiecte vor fi finanțate prin acest program.
• La finalul trimestrului anului viitor vom ști cu exactitate proiectele finanțate prin SAFE.
• Vom continua negocierile cu firmele care vor furniza aceste dotări, dar și cu țările cu care vom face aceste achiziții comune. Aceste aplicații au avantaje pentru țara noastră. Asigură dotarea Armatei Române și respectă obligațiile pe care le-am asumat în NATO și cu SUA.
• Aceste investiții ne ajută la scăderea deficitului, la controlul bugetar, având în vedere că acest credit este contractat la dobânzi cu jumătate mai mici decât cele pe care le plătim astăzi. De asemenea, în condiții avantajoase, pe o perioadă de 10 ani și o rambursare de aproximativ 40 de ani.

Măsuri fiscale

• Pachetul al doilea a fost contestat ca urmare a sesizării CCR. În Parlament au fost scoase acele articole neconstituționale, nu s-a făcut nicio altă modificare și, foarte probabil, acest pachet va fi declarat constituțional. Faptul că s-a dat un termen de 10 decembrie este un lucru bun. Acest pachet fiscal stă la baza bugetului pe anul viitor și adoptarea lui ne permite să adoptăm cererea de plată 4 de 2,62 miliarde euro.
• Cele două pachete au avut efecte importante și, cu toate constrângerile pe care le-au generat, care au însemnat o scădere a consumului și creștere a prețurilor, aceste măsuri s-au dovedit corecte și necesare. Am încasat bugete mai mari, deci ne-au crescut încasările cu aproape 10 miliarde lei, atât pe componentele de impozit, TVA, venituri cu accize cu 11% și contribuțiile la CASS cu 8,5%.
• În luna octombrie am avut o scădere a cheltuielilor cu peste 500 de milioane, ajungând ca față de 14,4 miliarde lei cu salariile în octombrie anul trecut să ajungem la peste 13,6 miliarde. Peste 500 milioane reducere.
• Nu putem corecta acest deficit decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor pentru a evita noi taxe și noi impozite, pe care Guvernul nu dorește să le stabilească.
• Pe pachetul fiscal e prevăzută o creștere a impozitelor pe proprietăți. E o măsură necesară, era un angajament al României din anii trecuți, pentru că aveam cele mai mici impozite la persoane fizice, o pondere în PIB mult mai mică decât media din UE.
• Anul viitor Guvernul României nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară pentru că nu-i avem, sunt bani împrumutați la niște dobânzi foarte mari. Banii încasați suplimentar ar trebui să fie direcționați către cofinanțarea unor lucrări.
• Nu putem fugi de componenta de reducere de cheltuieli din acest pachet. Eu cred că adoptarea e necesară. Analiza administrației arată că PESTE TOT e loc de mai bine. Nicio instituție nu trebuie să evite evaluarea. Valabil și pentru administrația locală și centrală. Acolo unde avem oameni în plus, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate.
• Plăteam pe mașini la început 800 de mii lei chirii pe lună, am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și apoi am anulat contractul cu RA-APPS și, față de valoarea inițială, s-a redus la 10%. Nu s-a surpat Cancelaria, doar că în fiecare lună plătim doar 10% – 700 de milioane în minus. Gândiți-vă ce înseamnă ca fiecare companie să facă același lucru.
• Nu se vor reduce toate salariile cu 10%. Guvernul nu-și dorește asta.
• Avem multe spitale care sunt în situația în care peste 90% din buget e dedicat salariilor. Dacă toți banii, aproape toți, se duc pe salarii, cât mai rămâne pentru medicamente, pentru a combate nosocomialele și alte lucruri care țin de calitatea serviciilor medicale? Ne-am dus la toate sporurile la nivelul maxim, am pus norma de personal la nivelul minim ca să avem cât mai mulți angajați, dar nu avem servicii. Primim bani pentru cheltuieli de personal fără să fie legați de calitatea serviciilor medicale prestate. Aceste spitale nu sunt pentru pacienți, ci pentru angajați.
• Acolo unde ai deficit de personal ai varianta să angajezi noi oameni sau să redistribui noi oameni să faci lucrurile mai eficiente. Gândiți-vă că avem în pază mii de jandarmi cu normă întreagă la mii de instituții. De exemplu, sediile Curților de Conturi. Acolo nu ai activitate după-amiaza, nu ai sâmbăta, duminica… În loc să ai 5 jandarmi la fiecare sediu, poți avea unul dimineața, iar în afara programului un sistem de dispecerat cu camere de supraveghere.
• Avem în fiecare oraș din România câte 4-5 dispecerate de poliție. (…) Doar unele au acces la sistemul de camere de luat vederi. Am putea avea și aici 1000-2000 de oameni care nu sunt disponibilizați, ci sunt duși în stradă și să am toate camerele de luat vederi într-un singur dispecerat.
• Sper ca în perioada următoare să ajungem la o soluție, în așa fel încât fiecare din instituție, de la Parlament – nu cred că se întâmplă nimic dacă se reduce suma forfetară cu 10% – vedeți ce probleme apar și care sunt efectele.

Companii de stat

• Îmbunătățirea companiilor de stat. (…) De modul în care sunt gestionate depind subvențiile pe care le acordăm, miliarde de lei în fiecare an, depind pierderile de miliarde în fiecare an și nevalorificarea unor active importante pe care, odată introduse în circuitul economic, niște companii private le-ar putea pune în valoare.
• Am identificat un pachet de companii și, de la nivel guvernamental și de la nivel de AMEPIP, putem să intervenim ca de la începutul lui 2026 să punem în practică planuri care să îmbunătățească activitatea. Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, altele să-și reducă pierderile, să facă reforme.
• Companiile care nu pot fi salvate trebuie închise. 27 de companii au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut încă peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, vor rămâne o gaură neagră.
• Avem întreprinderi publice care au pierderi sistematice. 83 de companii cu plăți restante de 6,5 miliarde lei, dintre care 30% sunt către bugetul de stat.
• Avem 27 de companii într-o situație dificilă, au capitaluri negative, au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, vor rămâne o gaură neagră.
• 83 de companii cu plăți restante de 6,5 mld lei. 30% către buget și diferența către parteneri. E nevoie să intervenim, pentru că ele beneficiază de subvenții. Doar în 2024, peste 8 miliarde de lei subvenții. Grupul de lucru va fi coordonat de Oana Gheorghiu.

Întrebări

Cotidianul (Elena Crângașu): Ați fost criticat că nu sunteți destul de flexibil. Cât de flexibil ați fost la aceste negocieri?

• Nu voi relata discuțiile pe care le-am avut la Cotroceni. 65% din salariul brut se apropie de 100% din net. Deci peste 90% din net. Nici dvs. nu știți situații în care, în lumea normală, de pensii contributive, o pensie este cât salariul. Asta va decide CCR dacă acest proiect va ajunge să fie contestat și sper ca analiza să fie făcută pe fond. Am încercat să respectăm toate aspectele care țin de decizii anterioare ale CCR. Rămâne de văzut. Aceasta este o problemă nu a unei persoane, ci a unei realități pe care nu le putem nega.

România TV: Ce să înțeleagă românii prin faptul că premierul s-a întâlnit cu un „șpăguitor”?

• Atunci când ești pe o funcție publică te întâlnești cu diferiți oameni. Uneori știi exact cu cine, uneori nu știi. Important este ca atunci când ești pe o funcție, dacă ți se cere un lucru care nu este la locul lui, să-l respingi. Mie nu mi s-a cerut.

Digi24.ro: Excepții de la cumulul pensiei cu salariul. Cum explicați aceste excepții?

• Proiectul va fi gata cel mai târziu luni. E posibil ca ceea ce ați văzut să nu fie o formă finală. Impunerea interdicției pe care dorim să o facem trebuie să țină cont de decizii ale CCR legate de această speță și de realitățile din domeniu. Dacă un om e votat și ales într-o funcție, el intră într-o zonă… dacă am declara așa ceva, proiectul ar fi neconstituțional. Acest proiect ar urma să vizeze interdicțiile legate de pensiile care sunt necontributive. E anormal să te pensionezi la 45 de ani și a doua zi să te angajezi din nou în sectorul public.

Digi24: De unde s-ar putea face alte reduceri?

• Nu voi intra într-o discuție legată de aspecte care nu reprezintă un interes public. Orice reducere de cheltuieli se poate face. Orice leu care este cheltuit nejustificat… trebuie să-l facem de peste tot. Cheltuieli cu mașinile, cu medicamentele… e o necesitate să ne putem controla cheltuielile.

TVR: Vor fi excepții de la această regulă?

• Consider că toată lumea trebuie să fie parte la acest efort, dar trebuie să ținem cont de specific. Dacă am o primărie cu un personal mult sub norma care ar urma să fie stabilită, o grilă de salarizare decentă, deci a avut grijă de banii comunității… nu mi se pare normal să fie penalizați ca cei care au personal excedentar și s-au dus cu grila la maxim. În zona de educație au fost luate niște măsuri: creșterea normei didactice. A avut un efect pe anvelopa totală de salarii. În momentul în care ai avut efect, nu mai ai în același domeniu o măsură asemănătoare.

Hotnews: Sancțiunile SUA vor intra la ora 7 în vigoare pentru Lukoil. Ce se întâmplă la Petrotel?

• Termenele intră în vigoare la date diferite. Pentru rafinăria Lukoil, care e pe o anumită entitate juridică, intră în vigoare acum. Rafinăria e în mentenanță și, din evaluarea experților de la energie, sunt stocuri suficiente pentru ca aprovizionarea cu benzină și motorină să funcționeze fără să fie în activitate. România va fi solidară cu SUA și UE pentru a pune în practică sancțiunile. Așteptăm să se deruleze negocierile între posibilii cumpărători și proprietarii Lukoil. Luni vom pune în transparență un act normativ prin care România stabilește niște sancțiuni.

Antena 3 CNN: Se impun remanieri în contextul în care nu sunt atinse toate jaloanele?

• Sper ca pe data de 28 să îndeplinim aproape toate criteriile, în așa fel încât să evităm dezangajarea banilor europeni. Cele 3 jaloane au o valoare de peste 800 milioane de euro. Sper să nu ajungem în această situație. Aceste jaloane au problemele lor: una este ca lucrurile să depindă de Guvern, alta să depinzi de terțe părți. Procese, instanțe, CCR… lucruri pe care nu le poți controla.

Realitatea: Care este relația cu Nicușor Dan?

• Avem o relație bună, colaborăm. Dovadă că programul SAFE este finalizat de echipe mixte de la Cotroceni și Palatul Victoria și cred că săptămâna asta ne-am văzut.

RRA: Marile companii iau în calcul să-și relocheze activitatea din cauza IMCA. Ce măsuri luați?

• Pentru România este important să atragă investiții directe în România. Să le menținem pe cele pe care le avem astăzi. Să ne susținem antreprenorii români și să creăm condiții. Unele aspecte țin de noi, altele de piețele internaționale.

Știrea inițială

Ministerul Muncii a pus în transparență, miercuri, proiectul privind reforma pensiilor magistraților. Potrivit actului normativ, pensia magistraților va fi cel mult 70% din ultima indemnizație netă, iar perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, nu de 10, așa cum prevedea proiectul inițial respins de CCR.

Președintele Nicușor Dan a salutat, luni, comunicatul CSM prin care se precizează că adunările generale urmează să fie convocate în 24 și 25 noiembrie. După ce se va face centralizarea punctelor de vedere ale magistraților, Plenul CSM se va întruni pentru a da avizul instituțional.

„Vreau să salut declarația de ieri a CSM că va aviza (proiectul pensiilor speciale – n.red.), astfel încât Guvernul să-și poată asuma răspunderea în timp util. E un gest responsabil, pe care nu pot decât să-l salut”, a afirmat Nicușor Dan.

Cât despre varianta cu 75% din ultimul salariu, șeful statului a precizat că „nu a spus niciodată” că ar susține această variantă.

SAFE, pe agenda CSAT

În ședința de Guvern de joi a fost aprobat un proiect de act normativ prin care a fost stabilit cadrul legal pentru aplicarea programului SAFE.
Tot vineri, șeful statului a precizat că proiectele din SAFE urmează să fie prezentate în ședința CSAT de luni.

„Luni, la ora 12:00, va avea loc o ședință CSAT cu mai multe subiecte. Un subiect este Strategia Națională de Apărare, un alt subiect este propunerea SAFE pe care România o face către Comisia Europeană”, a spus Nicușor Dan.

Romînia va beneficia de a doua cea mai mare alocare din UE în valoare de 16,6 miliarde de euro, prin noul mecanism european Security Action for Europe (SAFE), potrivit unui comunicat al MIPE.

Epopeea pensiilor speciale care a aprins războiul în coaliție

După ce proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost respins de CCR, cu un vot de 5 la 4, pe motivul lipsei avizului CSM, un adevărat război a început în interiorul coaliției de guvernare. PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, a cerut formarea unui grup de lucru cu magistrații, ba chiar a inițiat discuții cu aceștia la Parlament.

Și Nicușor Dan și-a intrat în rolul de mediator și a avut negocieri la Palatul Cotroceni, însă fără niciun rezultat între magistrați și premier.

Reamintim că reforma pensiilor magistraților este jalon în PNRR care trebuie îndeplinit până pe 28 noiembrie, în caz contrar România riscând să piardă peste 200 de milioane de euro bani europeni.

CITEȘTE ȘI: O istorie a privilegiilor. Pensiile speciale, din 1997 până azi