Londra suverană

Un parcurs între cele patru mari galerii care au făcut istorie pe piaţa de artă a colecţionarilor, „Sotheby’s”, „Christie’s”, „Bonhams” şi „Phillips”. În sălile lor au loc vânzările cele mai importante ale pieţii de artă şi se impun trendurile internaţionale.

Casele de licitaţii s-au născut la Londra. „Sotheby’s” există de la 1744. James Christie, la 22 de ani după, inaugura prima sa casă de licitaţii, urma „Bonhams”, în 1793, şi „Phillips”, fondată de un funcţionar de la „Christie’s”, în 1796. Şi astăzi, Londra este inima business-ului Caselor de licitaţii. Super experţii care lucrează aici deţin cuvântul-cheie al calităţii. Piaţa de artă premiază opere şi obiecte rare de un înalt nivel. Mai mult, susţine Mario Tavella, „Sotheby’s” înregisrează adjudecări fabuloase, de negândit acum câţiva ani. Pentru a urmări această tendinţă, a creat casa de licitaţii „Treasures” (Tezaure). Cele patru case de licitaţii au înregistrat în ultimul timp o sensibilă creştere a achiziţiilor chinezeşti, dar şi a vânzărilor către colecţionarii chinezi. În ultimii doi-trei ani, obiecte importante au fost adjudecate de la Sotheby’s de către aceştia din urmă. Ei nu achiziţionează numai artă asiatică, precum porţelanuri şi obiecte de jad, dar şi mobilier, pictură antică şi artă modernă. Nu de mult, un client chinez şi-a adjudecat un Morandi la preţul record de 1.600.000 de euro. Un sector în creştere semnificativă, la „Christie’s” şi la „Sotheby’s”, este cel al achiziţiilor de vinuri franţuzeşti de colecţie.

Steven Spencer, Floarea soarelui si spiritul unui caine

Experţii de la Sotheby’s consiliază…

Sediul Casei „Sotheby’s” se află pe New Bond Street din Londra. Numai în această vară, timp de patru săptămâni, între iunie şi iulie, au fost încasate 408.000.000 de euro. Arta contemporană (142.900.000) a depăşit maeştrii impresionişti şi moderni, casele de licitaţii facturând 125.000.000 de euro. Au fost vândute picturi antice pentru 63.900.000 de euro.

Mario Tavella, vicepreşedintele de la Sotheby’s Europa, admite că în sectorul mobilelor nivelul mediu este sărac. Foarte mulţi caută mobilier de artă, de valoare, care nu prea mai circulă. O pereche de fotolii genoveze de la 1740 a fost achiziţionată în iulie pentru 1.920.000 de euro, un preţ record ţinând cont că o altă pereche de fotolii de acelaşi model a fost achiziţionată, tot la Sotheby’s, în 1999, pentru 100.000 de euro, iar alta, în 2008, pentru 300.000 de euro. Cele două fotolii erau realizate în cel mai somptuos stil rococo şi proveneau de la Palazzo Carrega Cataldi, sediul Camerei de Comerţ din Genova. Preferinţele colecţionarilor se îndreaptă către mobilele piemonteze şi genoveze, create de maeştri şi deţinute de colecţionari importanţi, precum Alberto Bruni-Tedeschi, tatăl Carlei Bruni şi al actriţei Valeria Bruni-Tedeschi. Tavella a găsit într-un restaurant din apropierea New York-ului două console de provenienţă romană, cumpărate în urmă cu 20 de ani din magazinele londoneze de la „Sotheby’s”, pentru suma de 1.330.000 de euro.

Portretul Doamnei in albastru de Thomas Gainsborough

Surprizele se nasc pretutindeni. Adrian Biddell, directorul de la „Sotheby’s”, care se ocupă de pictura de la 1800, îşi aminteşte de un tablou semnat Telemaco Signorini, achiziţionat în 2003. La începutul anilor 1990, el fusese evaluat de soţia sa, ce lucra ca expert la Sothebby’s. După 10 ani, opera aflată într-un modest stadiu de conservare a fost estimată la 280.000 de euro, deşi artistul avusese cea mai ridicată cotă de până atunci doar 130.000 de euro. După o lungă bătălie cu un colecţionar american, tabloul a fost adjudecat de un anticar, Luca Baroni, pentru 4.000.000 de euro. De aceea Biddell sfătuieşte colecţionarii să cumpere ceea ce le place, ceea ce îi atrage, opere cu care se simt în sintonie. O colecţie de tablouri nu trebuie să rămână niciodată imobilă. Ea trebuie să circule şi atunci preţul se schimbă.

Directorul Daniela Mascetti de la departamentul de bijuterii recomandă de a cumpăra întotdeauna ceea ce este mai valoros întrucât calitatea pietrelor este deasupra designului. „Obiectele clasice nu îşi pierd valoarea”. Bijuteriile care au o provenienţă aristocratică atrag arabii. „Astăzi se vând foarte bine tiarele care, deşi sunt în afara modei, e bine să le achiziţionezi, chiar dacă le ţii într-un seif”.

Georg Stubbs, lucrare achizitionat[ pentru fabuloasa suma de 27.000.000 de euro

Efervescentă este şi piaţa ceasurilor de buzunar, un domeniu inexistent cu 25 de ani în urmă. Alături de „Patek Philippe”, „Rolex” şi „Vacheron Constantin,” semnalează expertul Joanne Lewis, există un nou interes pentru ceasurile de buzunar decorative, realizate în smalţ la 1800 pentru piaţa chineză. Astfel, Francesco Guardi a vândut o asemenea colecţie în iulie anul acesta pentru fabuloasa sumă de 29.800.000 de euro.

Un tablou pe pânză, „Floarea soarelui şi cultul câinelui”, de Stanley Spencer (1891-1959), a fost adjudecat pentru 6.363.000 de euro, în 15 iulie 2011. „Coama lui Berenice”, o sculptură în marmură de Ambrogio Borghi, a fost vândută, în 17mai 2011, pentru 635.000 de euro.

Calitatea şi provenienţa determină valoarea

Casa „Christie’s” este situată în Palatul King, în spatele Piccadilly, din 1823. Nu s-a mutat niciodată din acel loc. În 1892, a fost prima care a pus în licitaţie un tablou impresionist. Era un Degas, „L’Absinthe”, pe care un colecţionar l-a dus acasă, cumpărat pentru 189 de lire sterline. Acum este o operă de muzeu. De atunci, „Chrisitie’s” continuă să înregistreze recorduri în toate sectoarele. În 1975, a inaugurat un alt sediu, pe Old Brompton Road. În prima jumătate a lui 2011, „Christie’s” a încasat 607.700.000 de lire sterline.

Ambrogio Borghi, Coama Berenicei

La sfârşitul lunii iulie, la o licitaţie, o pictură a lui George Stubbs (1724-1806), marele portretist al cailor nobilimii engleze, a fost achiziţionată pentru suma de 27.000.000 de euro, iar un „Portret de femeie” de Thomas Gainsborough, contemporanul său, pentru 8.000.000. Dar, dacă picturile vechi merg bine şi ele sunt din ce în ce mai rare. Se formează o nouă generaţie a celor pasionaţi de obiecte egiptene, romane, greceşti şi din Orient, cu atâtea culturi diverse. În 2002, un preţ extrem de ridicat a fost obţinut pentru o statuie din marmură antică, adjudecată pentru 9.000.000 de euro. Georgiana Aitken, care conduce sectorul de antichităţi, spune: „Calitatea şi provenienţa determină valoarea obiectelor, iar cele care au o istorie bine documentată sunt căutate atât de muzee, cât şi de colecţionari. Un coif grecesc din bronz, aflat într-un salon, va trezi, cu siguranţă, admiraţia prietenilor”.

Casa „Christie’s”, în 1795, a pus la licitaţie bijuteriile Doamnei de Barry, pe cele ale regelui Ludovic al XVI-lea. Astăzi, sediul londonez înregistrează un interes cu totul nou pentru bijuteriile provenind din Rusia, Orientul Mijlociu şi China, pentru pictura impresionistă şi modernă. Şi aceasta pentru că, din punct de vedere istoric, Imperiul Britanic a fost privilegiat, având atâtea puncte de întâlnire. A cumpăra astăzi opere de Max Ernst, tablouri de Magritte, Yves Tanguy şi Bellmer (ce a pictat tablouri cu tentă erotică ce se revendică de la suprarealism) ar putea releva, în câţiva ani, investiţii surprinzătoare.

Un desen de Michelangelo, având pe spate desenat un studiu de nud masculin, a fost adjudecat la 5 iulie 2011 pentru 3.840.000 de euro. Şi tot aici, o perche de mese de joc semnată Christian Meyer (1795-1797) ce i-a aparţinut Ecaterinei cea Mare, a fost adjudecată în 7 iulie pentru 364.000 de euro. Un preţ important şi pentru un vas „Skyphos” cu două braţe, cu un diametru de 21 de centimetri, în argint aurit, din secolul I î.Ch., adjudecat pentru 437.000 de euro.

O perioadă bună pentru achiziţii

„Bonhams” are o tradiţie consolidată în vânzarea de bijuterii, mobile şi arte decorative din secolul XX, deşi în ultimul timp au excelat şi obiectele de artă orientală.

Matthew Girling, CEO al casei de licitaţii „Bonhams”, e optimist. „Am gândit întotdeauna că un colecţionar trebuie să ţină cont de flerul pe care-l are şi să achiziţioneze lucrurile de cea mai bună calitate pe care şi le poate permite”. Chiar şi în timpuri de criză economică globală, acesta a remarcat cum colecţionarii şi-au recăpătat încrederea în achiziţiile de artă. Obiectele de înaltă calitate au început să circule pe pieţele de artă şi înregistrează preţuri fabuloase, cu condiţia ca picturile antice cât şi cele impresioniste să fie foarte bine conservate. În această perioadă pot fi făcute bune achiziţii, dar mare atenţie la provenienţa operelor de artă în acest sector esenţial al investiţiilor. Înainte de a cumpăra, e bine de examinat cu mare atenţie cataloagele şi expertizele.

În iulie anul acesta, o colecţie de cutii de tutun (snuff bottles), din porţelan a fost achiziţionată pentru 2.000.000 de euro. Succesul a fost repede descifrat întrucât colecţia fusese expusă timp de 30 de ani la Rijksmuseum din Amsterdam. O altă piesă-surpriză, o veduta din Dresda, realizată pentru August al III, regele Poloniei, de Bernardo Bellotto, a fost adjudecată pentru 975.000 de euro.

Două ceainice din porţelan chinezesc, din „Familia rose”, din epoca Qianlong (1736-1795) au fost cumpărate în mai 2011 pentru 1.541.000 de euro. „Madonna” lui Edward Munch a fost adjudecată în 13 iulie 2010 cu 1.505.500 euro.

Marele design este protagonistul Casei Phillips

În 2008, o societate rusească a cumpărat colecţiile lui Napoleon Bonaparte, Marie-Antonette şi lordului dandy, Leon Brummel. „Deus ex machina” este Simon de Pury, care a trecut de la Casa „Sotheby’s” la „Phillips” ce a devenit una dintre importantele case de artă contemporană, mai ales pentru design, în special cel italian. Colecţionarii caută în primul rând piese unicat, semnate de Carlo Mollino, Franco Albini, Anna Ferrieri Castelli şi Carlo Scarpa. La fel de căutate şi bijuteriile (ultima vânzare a fost ţinută în Salonul de bal al Hotelului Claridge) şi fotografia, care înregistrează preţuri record. O servantă Charlotte Perriand (1903-1999), provenind de la doctorul Georges Ferran Estate Cully din Calvados, a trecut din mână în mână şi a fost achiziţionată, în 2011, pentru 166.000 de euro.