Lupta împotriva corupţiei la nivel înalt a continuat în 2016 în România

Guvernul român a continuat lupta la nivel înalt împotriva corupţiei, iar reprezentanţi publici importanţi şi oameni de afaceri au fost anchetaţi şi urmăriţi cu succes, însă, în pofida unor progrese, corupţia a rămas o problemă, scrie Departamentul de Stat american în Raportul cu privire la practicile în domeniul drepturilor omului în România din 2016, subliniind că mita a rămas un lucru obişnuit în sectorul public, citează news.ro.

CORUPŢIA

Legile nu au fost implementate întotdeauna eficient, iar oficiali, inclusiv judecători, s-au angajat uneori în practici corupte în deplină imunitate, se arată în secţiunea a patra a raportului, intitulată ”Corupţia şi lipsa de transpentă a Guvernului”.

”Imunitatea faţă de urmărirea penală a unor actuali şi foşti miniştri, care au fost de asemenea membri ai Parlamentului, a blocat în unele cazuri anchetele”, subliniază diplomaţia americană.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să ancheteze cazuri de corupţie împlicând oficiali politici, din sistemul judiciar şi administrativ într-un ritm constant, de-a lungul lui 2016, se arată în raport.

Până la 31 octombrie, tribunalele au pronunţat 264 de condamnări definitive vizând 676 de inculpaţi în cazuri instrumentate de DNA. În aceeaşi perioadă a lui 2015, au fost pronunţate 239 de condamnări definitive vizând 785 de inculpaţi, potrivit diplomaţiei americane.

Între inculpaţii condamnaţi se află un ministru şi un adjunct de ministru, cinci membri ai Parlamentului, 12 judecători, patru procurori, zece primari, şase generali şi un comandant din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, dar şi 44 de poliţişti, precizează Departamentul de Stat.

Până la aceeaşi dată, DNA a trimis în judecată 284 de cazuri privind 914 inculpaţi, dintre care 48 au fost inculpaţi în urma unor înţelegeri cu procurorii. Între ei se află un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, 16 membri ai Parlamentului, un fost ministru, doi adjuncţi de ministru, şapte judecători, opt procurori, 18 primari şi 47 de ofiţeri de poliţie, potrivit raportului.

Tot până în octombrie, procurori DNA au dispus confiscări în valoare de 292 de milioane de euro (321 de milioane de dolari), iar tribunalele au dispus confiscarea a 29,3 milioane de euro (32,2 milioane de dolari) în cadrul unor cazuri DNA.

Tribunalele au achitat 64 de inculpaţi până la 1 septembrie, iar verdictele în cazuri de corupţie au fost adesea contradictorii, unele sentinţe diferind mult în cazul aceloraşi infracţiuni.

Aplicarea procedurilor judiciare a întârziat în principal din cauza unor probleme procedurale şi administrative, în special cu privire la confiscări, notează Departamentul.

CONFLICTUL DE INTERESE

Conflicte de interese, nerespectarea normelor de conduită etică şi ”necinstea generală” a funcţionarilor publici au rămas în continuare probleme în toate cele trei ramuri ale guvernării, denunţă Departamentul de Stat american.

”Corupţia era larg răspândită în achiziţiile publice”, afirmă diplomaţia americană, care precizează că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege cu privire la un ”mecanism software cuprinzător” împotriva unor eventuale conflicte de interese în licitaţiile publice.

”Mita a fost un lucru obişnuit în sectorul public, în special în domeniul îngrijirilor de sănătate”, se subliniază în raport, în care se adaugă că organisme guvernamentale aplică sancţiuni cu întârziere, iar corpurile de inspecţie ale acestora au fost în general inactive.

Până la 31 octombrie, DNA a trimis Parlamentului şase cereri în vederea aprobării arestării preventive a şase membri ai Legislativului. Acesta a probat trei cereri şi a respins trei. DNA a cerut totodată legiutorului să ridice imunitatea în cinci cazuri, în vederea anchetării unor actuali şi foşti membri ai Cabinetului, dar acesta a aprobat trei solicitări, a respins una, iar un membru al Parlamentului a demisionat pentru a renunţa la imunitate.

DECLARARAE AVERILOR

Legea abilitează Agenţia Naţională de Integritate (ANI) să administreze şi să verifice declaraţiile financiare ale tuturor oficialilor şi să monitorizeze eventuale conflicte de interese, se arată în raport, care adaugă că legea stipulează că agenţia poate identifica ”discrepanţe semnificative” între venitul unui oficial şi bunurile pe care le deţine, de la un prag de 45.000 de lei (11.000 de dolari) în sus, şi permite confiscarea bunurilor nejustificate.

Mecanismul de confiscare a ”bunurilor nejustificate” a fost ”greoi”, apreciază Departamentul de Stat.

Până la 25 octombrie, ANI a identificat 23 de cazuri de ”discrepanţe semnificative”, însumând 8,1 milioane de lei (peste 1,9 milioane dolari). Între cei 23 de oficiali se află un senator, un fost membru al Parlamentului, un primar, opt funcţionari publici de rang înalt, un fost procuror de rang înalt, un consilier local şi cinci funcţionari publici în funcţii de execuţie, se precizează în raport.

Până la aceeaşi dată, ANI a identificat 216 cazuri de incompatibilităţi, 105 cazuri de conflicte de interese, 42 de cazuri de conflicte de interese de natură penală, iar 16 alte cazuri indică puternic infracţiuni penale sau de corupţie.

ACCESUL LA INFORMAŢII PUBLICE

Reprezentanţi ai unor instituţii media, precum Press One, EurActiv şi Timpolis, s-au plânes că Guvernul a refuzat să le ofere informaţii publice pe care le-au cerut despre misiunea, programele, angajaţii şi cheltuielile Academiei Naţionale pentru Ştiinţele Securităţii, notează diplomaţia americană.

Aceste publicaţii au acuzat că Academia este o instituţie-fantomă, finanţată cu fonduri publice, prin care se plătesc salarii unor politicieni şi oficiali de rang înalt cu legături în sectoarele securităţii şi aplicării legii.

Guvernul nu a respectat, adesea, legea care cere transparenţă în luarea deciziilor, critică Washingtonul.

Departamentul pentru servicii online şi design din cadrul biroului premierului este însărcinat cu coordonarea şi implementarea planului de acţiune Parteneriatul în vederea deschiderii Guvernului, în coordonare cu ONG-uri. Parteneriatul a înregistrat un oarecare succes în sporirea volumului de date deschise şi în învăşarea cetăţenilor să folosească aceste date, se arată în raport, în care care menţionează totodată că Guvernul a adoptat în august un plan de acţiune în acest domeniu pentru perioada 2016-2018.

”În pofida faptului că serviciile de informaţii au transferat majoritatea dosarelor Securităţii din perioada comunistă Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, puterile colegiului au rămas limitate, deoarece legea nu-i permite să emită verdicte cu caracter constrângător cu privire la dosare ale colaboratorilor Securităţii”, mai deplânge Departamentul de Stat.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.