Macron trimite armata în stradă, după violențele care au cuprins Franța. Soldații vor sprijini poliția

Franța va desfășura o parte din forțele sale militare pentru a contribui la menținerea ordinii în timpul unui nou val de proteste așteptat în acest weekend, au anunțat marți autoritățile, potrivit cnbc.com.

Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, le-a spus deputaților din Adunarea Națională că guvernul va desfășura militari din cadrul operațiunii Sentinelle, o operațiune militară internă lansată în 2015, după atacurile teroriste de la Paris, „în principal pentru misiuni de pază statică”.

Astfel, polițiștii și jandarmii, o forță de poliție cu statut militar, ar fi disponibili pentru misiunile de aplicare a legii, a adăugat Nuñez.

Tot marți, în fața Parlamentului, premierul Sébastien Lecornu a declarat că autoritățile intenționează să mobilizeze sâmbăta aceasta un dispozitiv de securitate „masiv”, adăugând că obiectivul guvernului este „revenirea imediată la ordine”.

Noi interdicții de circulație

Lecornu a mai spus că vor fi impuse noi interdicții de circulație „acolo unde situația o impune”, potrivit cotidianului francez Le Monde.

Interdicțiile de circulație au contribuit la o noapte „liniștită” în toată Franța, mai declara el marți, deși nemulțumirea publică a rămas ridicată după protestele de amploare, jafurile și scenele de violență din weekend.

Anumite zone din mai multe orașe franceze s-au aflat peste noapte sub interdicție de circulație, printre care Place de la République și Les Halles din Paris, precum și părți din centrul Lyonului. Lille și Nisa s-au numărat printre orașele care au impus interdicții de circulație pentru minori.

Un moment fragil

Tulburările vin într-un moment deosebit de fragil pentru Franța, unde furia publică față de costul vieții și degradarea serviciilor se suprapune cu instabilitatea politică și cu o criză fiscală care amenință să se transforme într-o criză a datoriilor, pe fondul creșterii costurilor de împrumut ale statului la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii.

Țara are un parlament divizat, fără majoritate, iar alegerile prezidențiale sunt programate în aprilie 2027.

Într-o declarație de marți, Lecornu a afirmat că autoritățile locale vor impune noi interdicții de circulație acolo unde va fi necesar.

Critici pentru turneul lui Macron în Golf

Între timp, se înmulțesc criticile la adresa deciziei președintelui Emmanuel Macron de a pleca într-un turneu de trei zile în Orientul Mijlociu, în timp ce Franța trece prin cele mai grave revolte din ultimii ani.

Revoltele au venit după săptămâni de manifestații legate de sistemul de învățământ, costul vieții și alte probleme.

Deși sute de mii de oameni au mărșăluit pașnic, au izbucnit și focare de violență care au șocat țara: protestatarii au spart vitrine și au incendiat Primăria din Limoges.
Comentatorul politic Christophe Barbier a declarat luni, la postul de radio RTL, că „nu mai există pilot în avion”.

La rândul său, cotidianul La Dépêche du Midi a scris, într-un editorial dur, că Macron pleacă „să vadă dacă nefericirea unui președinte detestat e mai puțin dureroasă sub soarele Golfului Persic”, în timp ce Franța „se afundă tot mai mult în criză”.

Macron a declarat duminică că, prin vizitele în Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Qatar, urmărește să găsească soluții la prețurile ridicate ale carburanților și să asigure aprovizionarea Franței cu energie, consolidând totodată cooperarea în domeniul apărării și securității.

Mediul de afaceri, lovit

Opinia publică este revoltată și de acuzațiile potrivit cărora poliția a pierdut controlul situației în weekend, pe măsură ce dezordinea și jafurile s-au amplificat.

La începutul lunii, poliția fusese acuzată de folosirea excesivă a forței ca reacție la protestele elevilor, după ce unui băiat de 15 ani i-a fost smulsă mâna de o grenadă.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, și-a oferit luni demisia, după ce și-a asumat responsabilitatea pentru cele întâmplate. Macron a refuzat demisia, motivând că forțele de ordine au nevoie imediat de conducere.

„Lipsa de fermitate în aplicarea legii a făcut ca peste 3.000 de magazine să fie jefuite, iar pentru economie, ne trezim astăzi cu senzația că statul nu își poate îndeplini nici măcar datoria elementară pe care ar trebui să o îndeplinească, iar asta creează acum, într-un fel, o lipsă de încredere”, a declarat marți Fabrice Le Saché, vicepreședintele organizației patronale MEDEF, în emisiunea „Squawk Box Europe” a CNBC.

„Este periculos, pentru că ne-am obișnuit cu… revolte în țara noastră, amintiți-vă de Vestele Galbene și de alte mișcări, dar aceasta a depășit, cred, nivelul celor anterioare și nu putem continua cu același tip de situație de fiecare dată când avem tulburări sociale”, a spus Le Saché.

El a adăugat că firmele franceze suportă una dintre cele mai mari poveri fiscale din zona euro, dar acum au senzația că nu primesc în schimb nici măcar o siguranță de bază.

Revoltele din 2023

Lecornu a anunțat luni că va fi înființat un fond de sprijin pentru firmele afectate de distrugeri sau jafuri și că guvernul va discuta cu asigurătorii pentru a accelera evaluarea pagubelor.

„Amploarea pagubelor sugerează că revoltele din weekend s-ar putea dovedi, în cele din urmă, mai costisitoare decât tulburările care au urmat morții lui Nahel Merzouk, în 2023″, soldate cu pagube asigurate de aproximativ 1 miliard de euro (1,12 miliarde de dolari), a declarat prin e-mail Jess Middleton, analist senior pentru Europa la firma de analiză a riscurilor Verisk Maplecroft.

„Noi violențe nu sunt inevitabile, dar protestele legate de nemulțumirile de fond, inclusiv presiunile costului vieții și nemulțumirea față de serviciile publice și educație, vor continua probabil, punând în continuare presiune pe guvern să demonstreze că poate menține ordinea”, a spus Middleton.

Piețele, sub presiune

Piețele franceze au fost sub presiune luni, după scenele din weekend: obligațiunile, acțiunile și euro au înregistrat vânzări masive, pe fondul scepticismului tot mai mare privind capacitatea țării de a-și reduce deficitul la un nivel sustenabil.

Dezbaterea pe bugetul pentru 2027 este aprigă, iar guvernul urmărește o reducere a deficitului total de la 5,4% la 5% din PIB.