Războiul din Iran marchează prima utilizare militară a modelelor de inteligență artificială generativă avansată (precum ChatGPT, Claude sau Gemini). Sunt folosite pentru analiză de date, planificarea operațiunilor și informații în timp real. În ultimii doi ani, Pentagonul a integrat masiv IA în operațiuni, iar sistemul Maven al Palantir, combinat cu Claude, oferă o analiză în timp real pentru războiul din Iran. Modelele recente nu doar sintetizează date, ci și „raționează”, susține Palantir.
Inteligența artificială merge la război
În urmă cu un an, viceamiralul șeful Agenției de Informații Geospațiale a Armatei SUA a declarat că obiectivul este utilizarea inteligenței artificiale pentru a lua „1.000 de decizii de calitate pe oră, prin selectarea și eliminarea țintelor de pe câmpul de luptă”. El a menționat, de asemenea, expansiunea rapidă a sistemului Palantir în cadrul ministerului, baza de utilizatori dublându-se în primele cinci luni ale anului.
O cercetătoare specializată în tehnologii de apărare la Universitatea Cambridge spune despre aceste modele de inteligență artificială: „Ele depășesc tot ce am văzut până acum și permit militarilor să desfășoare operațiuni de țintire aeriană cu o viteză și o amploare fără precedent”.
”Manifestul tehnologic” al unor miliardari
Palantir Technologies nu se oprește însă aici. Merge mult mai departe. Vrea sa organizeze nu doar loviturile militare, ci și societatea. Pe 18 aprilie, compania publicat pe platforma X un mesaj în 22 de puncte care pare un manifest tehnologic. Textul face trimitere directă la volumul „Republica tehnologică”, al directorului companiei, Alexander C. Karp. Este despre rolul inteligenței artificiale, o critică despre ezitarea politică a societăților occidentale. El pune problema responsabilității individuale în apărarea statului.
De la descurajarea nucleară, la descurajarea cu inteligența artificială
Din perspectiva companiei de analiză de date, în centrul viitoarei politici de securitate se află o întrebare esențială: nu dacă vor fi dezvoltate arme bazate pe IA, ci cine le dezvoltă și în ce scop. ”Epoca nucleară se încheie. O eră a descurajării ia sfârșit — și începe o nouă eră a descurajării bazate pe IA.”
Compania argumentează că adversarii nu vor pierde timp cu dezbateri teoretice despre avantajele și dezavantajele acestor tehnologii. ”Ei vor acționa”, afirmă Palantir. În plus, Silicon Valley ar datora statului american, care i-a permis ascensiunea, o implicare activă în apărarea acestuia, dintr-o ”obligație morală”.
Înregistrare pentru armată, da. Pentru alegeri, mai vedem
Manifestul Palantir mai pomenește despre serviciul militar obligatoriu. ”Serviciul militar ar trebui să fie o datorie universală. Ca societate, ar trebui să luăm în considerare în mod serios renunțarea la o forță exclusiv bazată pe voluntariat și să ducem următorul război doar dacă toți împărtășesc riscul și costul”, se arată în mesajul care rezumă manifestul.
In 1777, Thomas Jefferson scria ca serviciul militar obligatoriu ar fi ”cel mai nepopular și nepractic lucru posibil”, scrie Fortune. După 250 de ani, o companie evaluată la aproximativ 350 de miliarde de dolari — în timp ce plătește 0 dolari taxe federale și deține un contract de 10 miliarde de dolari cu armata SUA — susține acum serviciul militar obligatoriu.
De remarcat încă un lucru. Guvernul SUA face demersuri pentru a introduce un sistem federal de înregistrare automată pentru serviciul militar ”selectiv”, pentru cetățenii americani și rezidenții permanenți cu vârste între 18 și 25 de ani. Însă nu există un sistem federal similar pentru înregistrarea automată a americanilor de peste 18 ani pentru a vota și a-și alege liderii care să ia deciziile de a purta sau nu războaie și de a-i trimite sau nu pentru a lupta în aceste războaie.
”Trebuie să ne opunem pluralismului”
Mesajul Palantir formulează o critică la adresa Occidentului. Este descris ca fiind politic ezitant, cultural nesigur pe sine și slăbit strategic. Dezbaterile morale, confortul economic și un pluralism accentuat ar fi subminat capacitatea de acțiune. Palantir pune sub semnul întrebării elemente centrale ale ordinii postbelice — în special slăbirea Germaniei și Japoniei după al Doilea Război Mondial, considerată o eroare.
Critica vizează și un tip de pluralism considerat superficial. „Trebuie să ne opunem pluralismului superficial. Occidentul a ezitat mult timp să își definească propria identitate culturală — dar întrebarea rămâne: în ce anume ar trebui să te integrezi?”, se arată în mesaj.
Este solicitată o schimbare de direcție: mai multă putere militară, o integrare mai strânsă între tehnologie și stat, precum și un rol mai activ al Silicon Valley în chestiuni de securitate.
Reacții: Etica este pentru proști. Glorie forței brute!
Mesajul a stârnit critici ample în mediul online. Economistul Yanis Varoufakis a descris textul drept un manifest ideologic, afirmând sarcastic: „Glorie forței brute! Etica este pentru proști. Occidentul are nevoie de mai mult din software-ul criminal al Palantir.” Acesta acuză compania că promovează o viziune în care tehnologia, armata și puterea politică sunt strâns interconectate, în detrimentul proceselor democratice și al principiilor pluraliste.
”Fiecare amărât (care nu are conexiunile necesare pentru a evita să fie aruncat în tranșee, cu drone ucigașe care îl vizează din aer) trebuie recrutat în armată. Uitați de plata unui salariu soldaților. Toate plățile ar trebui direcționate către Palantir, unde propriii noștri oameni își vor face „serviciul național” — lăsându-i pe cei care mor să fie cei care nu sunt acționari”, scrie Varoufakis.
Să facem violența great again?
”Fascismul german si cel japonez trebuie făcute «great again». Denazificarea Germaniei a fost suprareacția pentru care Europa plătește acum prețul. La fel, trebuie corijat angajamentul față de pacifismul japonez. Trebuie să-i aplaudam pe cei care monopolizează totul prin contracte generoase cu guvernul. Miliardarii nu trebuie să se mulțumească cu miliardele. Pentru a deveni și mai obscen de bogați, au nevoie de narațiuni cu care să-i convingă pe săraci să-și folosească libertatea pentru a-i ține pe miliardari la putere. Apropo, lui Palntir îi place de Elon, în special pentru discursurile sale inspirate de apartheid”, scrie Varoufakis.
Peter Thiel este cofondatorul Palantir și unul dintre cei mai influenți investitori din Silicon Valley. A conferențiat recent, la Roma, despre ”Antihrist”. La scurt timp a apărut disputa dintre Donald Trump și Vatican. Thiel l-a susținut financiar și politic pe JD Vance, inclusiv prin donații și sprijin în campanii. Vance a lucrat anterior la firma Thiel Capital.
