Mari scriitori români–criminali de război?!

Am aflat cu stupoare că, la cererea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Primăria sectorului 4 din Bucureşti a schimbat numele Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu”. Motivul invocat este că Mircea Vulcănescu a fost subsecretar de stat la Finanţe în guvernul Ion Antonescu. Asupra distinsului cărturar planează acuza de criminal de război. Trecem cu dificultate peste amănuntul istoric că verdictul juridic a fost dat de un tribunal ilegitim, instituit de noul regim bolşevic din România după cel de-al Doilea Război Mondial. Nu putem trece, însă, peste un detaliu de cultură elementară: Mircea Vulcănescu – unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai generaţiei interbelice, autorul unor cărţi capitale precum Dimensiunea românească a existenţei, martir al puşcăriilor stalinisto-dejiste, unde a murit – face parte, în mod firesc, din patrimoniul spiritual al României. Mircea Vulcănescu merită un loc printre membrii postmortem ai Academiei Române, cum la fel merită ca măcar o universitate din ţară să-i poarte numele.

Din acest motiv, protestăm cu toată fermitatea faţă de atentatul la memoria unui mare cărturar. Facem un apel către edilii sectorului 4 să nu dea curs somaţiei Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Apelăm, de asemenea, la intelectualii cu răspundere ai ţării să nu stea cu braţele încrucişate în faţa unui asemenea afront. Când un nume ca cel al lui Mircea Vulcănescu este supus anatemei ideologice, trebuie să fim uniţi cu atât mai mult cu cât nu e pentru prima dată când suntem aduşi în faţa unor abuzuri de neacceptat.

Campaniile reducţioniste duse în perioada postdecembristă împotriva unor personalităţi de seamă ca, de exemplu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia, Ion Barbu, Constantin Noica, Adrian Marino, Nicolae Breban, Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Tudor Vianu, Marin Preda, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Paul Goma, Mircea Iorgulescu, Eugen Uricaru, Cezar Ivănescu, Nicolae Balotă ş.a., judecăţile nenuanţate, etichetele tendenţioase aplicate acestor cărturari de vârf ai naţiunii române – etichete vulgarizatoare ale adevărului istoric, ale vieţii şi operei acestor scriitori de seamă ai umanităţii proveniţi din spaţiul românesc – aduc prejudicii imaginii României şi clatină identitatea naţională. Viaţa şi opera acestor oameni exponenţiali ai României nu pot fi reduse la simpatiile lor de la un moment dat faţă de mişcările de extremă dreaptă sau, după caz, de extremă stângă din România şi din Europa, şi puse în aceeaşi categorie cu neîndoielnic condamnabilele crime ale legionarilor sau ale regimului comunist. Unii s-au detaşat de eroare la sfârşitul anilor 1930, alţii, mai târziu, în anii exilului. Sau, respectiv, după Revoluţia din 1989. Dacă din biografia unei personalități nu pot fi eliminate nici petele negre sau gri, nici din creația sa nu pot fi înlăturate acele opere care, nemarcate de ideologie, reprezintă valori ale culturii naționale și, de ce nu?, universale. Ne-a arătat acest lucru nu numai Franța, ci şi Germania, din ale căror geografii culturale nu lipsesc, de pildă, nici Celine, nici Heidegger (al cărui nume e purtat de un institut de cercetări al Universității Wuppertal: http://www.heidegger.uni-wuppertal.de/). Denunțarea unui episod biografic reprobabil (acceptăm: uneori, nociv, dar pentru care s-a plătit nu o dată cu viața) nu poate fi extinsă și asupra unei creații care se află dincolo de timp. Acțiunile de astăzi ne aduc aminte de eforturile preoților egipteni care, prin ștergerea numelui faraonului, credeau că-l scot din istorie, fără să înțeleagă și adevărul că piramida rezistă milenii.

Revista Contemporanul a publicat în nr. 3 şi 4 (2016) un grupaj de texte despre Legea 217/2015, lege numită în presa scrisă „legea anti-legionară”. Textele tratează abuzurile şi excesele comise în interpretarea legii menţionate. Reiterarea sau invocarea de către dl Alexandru Florian (directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din Români „Elie Wiesel”, care funcţionează sub autoritatea Guvernului României) a verdictelor date de Tribunalul Poporului din 1946 reprezintă o desconsiderare a principiilor statului de drept și o implicită relegitimare a unui regim calificat de Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România drept „nelegitim şi criminal”.

Aducem aceste acţiuni excesive privind interpretarea trecutului recent în atenţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi în atenţia domnului Călin-Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului, cerându-le să iniţieze schimbarea actualului cadru legislativ având ca referinţă legea 217/2015. Luând act de răul făcut, Guvernul României are datoria să reformeze Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care nu asigură standardele de profesionalism cerute de împlinirea importantelor atribuţii ce-i revin.

Ne exprimăm cu fermitate dezaprobarea faţă de măsurile de sprijinire din partea Ministerului Afacerilor Interne a unor asemenea abuzuri incalificabile.

Semnează:

acad. Nicolae Breban
acad. Victor Voicu
acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române
acad. Răzvan Theodorescu
acad. Bogdan Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române
acad. Ioan-Aurel Pop
Virgil Nemoianu, prof. dr., membru de onoare al Academiei Române
Ştefan Afloroaei, membru-corespondent al Academiei Române
acad. Gheorghe Păun
Mircia Dumitrescu, artist plastic, membru-corespondent al Academiei Române
Sorin Lavric, scriitor
Aura Christi, scriitor
Lucia Hossu-Longin, realizator TV, autorul serialului „Memorialul durerii”
Corneliu Riegler, profesor de istorie, Colegiul Naţional bilingv „G. Coşbuc”
Sorin Dumitrescu, membru-corespondent al Academiei Române
Dan Necşulea, regizor
Bogdan Creţu, critic şi istoric literar
Valentin Talpalaru, scriitor
Mihaela Albu, prof. univ. dr., scriitor
Virgil Diaconu, scriitor, director al revistei Cafeneaua literară
Liviu Ioan Stoiciu, scriitor
Magda Ursache, profesor, scriitor
Cornel Ungureanu, prof. univ. Timişoara
Livia Cotorcea, prof. univ. Iaşi
Luiza Barcan, critic de artă
Marian Victor Buciu, prof. univ. dr., critic literar
Marilena Rotaru, jurnalist
Horia Vicenţiu Pătraşcu, scriitor
Nicolae Mareş, scriitor, publicist, diplomat
Simion Dănilă, scriitor, profesor
Nicolae Constantinescu, prof. dr.
Mircea Braga, scriitor, prof. univ.
Rodica Braga, scriitor
Florin Crâşmăreanu, cercetător dr. la Universitatea „Al.I. Cuza din Iaşi”
Marius Iosif, scriitor
Mircea Ţuglea, scriitor
Nicolae Corlat, scriitor, redactor şef adj., revista Hyperion
Marius Oprea, istoric
Ion Simuţ, redactor, revista Familia
Mara Magda Maftei, conf. univ. dr.
Luiza Marinescu, conf. univ. dr.
Dragoş Popescu, cercetător, Institutul de Filosofie şi Psihologie
Christian W. Schenk, scriitor
Dana Oprica, profesor
Vasile Muscă, scriitor, profesor
Călin Căliman, scriitor, critic de film
Adrian Dinu Rachieru, scriitor, profesor
Nicoleta Sălcudeanu, scriitor
Cassian Maria Spiridon, scriitor
Mircea Platon, scriitor
Marius Chelaru, scriitor
Viorica Ilie, muzicolog
Radu Boroianu, regizor
Mihail Ispirescu, scriitor
Ada Vertan, publicist, revista Spectator
Theodor Codreanu, scriitor
Monica Șerbănescu, Președinte Fondator, Director General, Liceul Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”
Ivona Șendroiu, economist
Lăcrămioara Coarnă
Maria Barbu, profesor pentru învațământ rimarFundația „Iustin Pârvu”
Ancuța Gurban-Dinu, profesor dr. Școala Gimnazială „George Topîrceanu”
Adriana Scripcariu, istoric de artă
Virgil Scripcariu, sculptor
Nicoleta Nedelescu, profesor pentru învațământ primar
Augustin-Ștefan Păunoiu, jurnalist
Andreea Florea Șerbănescu, profesor
Gurban-Dinu Mugurel, operator PC
Vasile Dinu, pensionar
Mărioara Dinu, pensionară
Mariana Dinu, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Liliana Țuică, biolog
George Sălcianu, inginer IT
Alex Ștefănescu, critic și istoric literar
Marius Mărăcinescu, profesor
Ioana Revnic, profesor
Mariana Dogaru, doctor în științele educației
Victor Roncea, journalist
Simona Popa Gyr şi
Demostene Popa, fiica şi ginerele lui Radu Gyr, foşti membri ai Coralei Patriarhiei
Maria Ploae, actriţă
Nicolae Mărgineanu, regizor
Horea Paştina, pictor
Emilia Paştina, restaurator
Silvia Radu, sculptor
Dacian Andoni, pictor
Mihaela Andoni, lect. univ.
Teodora Stanciu, jurnalist cultural
Oana Enăchescu, jurnalist cultural
Ovidiu Nimigean, scriitor
Dora Mezdrea, istoric literar
Mihai Dinu, profesor universitar, Bucuresti
Emanuel Conţac, conferentiar Institutul Teologic Penticostal, Bucureşti
Ion Dur, profesor universittar, Sibiu
Cristina Bogdan, conferenţiar universtiar Facultatea de litere, Bucuresti
Tabita Chiriţă, bibliotecar, Biblioteca Naţională
Octavia Gordon, porfesor universtiar, Facultatea de Teologie, Bucureşti
Virgil Tănase, scriitor
Ion Lazu, scriitor
Lidia Lazu, poetă, actriţă
Gheorghe Glodeanu, prof. univ., scriitor
Al. Florin Țene, scriitor, președintele Ligii Scriitorilor Români
Titina Nica Țene
Daniela Ciută, preşedinte Asociaţia foştilor refugiaţi, deportaţi, expulzaţi în urma Dictatului de la Viena 1940, filiala Carei
Dina Stoica, învățătoare, Sebeșul de Jos (jud. Sibiu)
Ioan Radu Văcărescu, scriitor
Constantin Coroiu, scriitor, journalist cultural
Mihaela Helmis, journalist cultural
Emil Cătălin Neghină, actor, scriitor
Diana Câmpan, conf. univ. dr.
Gabriela Chiciudean, lector univ. dr., scriitor
Simona Grazia Dima, scriitor
Octavian Hoandră, scriitor, jurnalist
Olimpia Tudora, critic şi istoric de artă
Silviu Gura, scriitor
Eugen D. Popin, scriitor
Valeriu DG Barbu, scriitor, journalist
Petru Bejan, prof. univ. dr. Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi
Marcel Sultănescu, profesor, inspector şcolar
Dan Pătraşcu, profesor
Gabriela Creţan, scriitor
Csiki Ligia, profesor Școala Națională de Gaz, Mediaș
Csiki Attila, profesor Școala Națională de Gaz, Mediaș
Marin Ifrim, scriitor
Dan Puric, actor, scriitor
Alexandru Petria, scriitor
Darie Ducan, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România
Irina Ciobotaru, scriitor
Ion Vlad, prof. univ. dr.
Carmen Vlad, prof. univ. dr.
Rodica Gabriela Chira, conferențiar universitar, traducător
Niculae Gheran, critic şi istoric literar
Aneta Nanca, profesor

Pentru adevăr

Apelul către Ioahnnis al fiicei lui Mircea Vulcănescu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.