Melancolia tradiţiei şi exuberanţă modernă

Marea la Balcic şi Istanbul, văzută de Sorin Adam

Vineri, 13 iunie, la ora 17.00, la Muzeul de Artă Constanţa, pictorul Sorin Adam va vernisa o nouă expoziţie personală având ca subiect central Marea, văzută în Balcic, Istanbul sau Bretania. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici-filiala Bucureşti, Sorin Adam are deja un impresionant palmares de expoziţii personale şi de grup atât în România, cât şi în străinătate. Una dintre temele spre care s-a îndreptat în ultimii ani a fost lumea mediteraneană, pictorul realizând compoziţii din Maroc, Egipt, Israel, Grecia. Un alt subiect predilect a fost Istanbulul, ca urmare a stagiilor de cercetare realizate cu sprijinul Institutului Cultural Român din Istanbul. Pentru celebrarea capitalei culturale europene 2010, Istanbul, Sorin Adam a făcut parte dintr-un grup de cinci artişti, alături de Mircea Doinaru, Vadim Creţu, Mihai Potcoavă şi Minu Movilă, care a realizat o expoziţie de pictură dedicată metropolei de pe Bosfor. Expoziţia a fost vernisată în decembrie 2010 la Istanbul şi în iulie 2011 la Bucureşti, sub coordonarea ICR Istanbul.

Sorin Adam, Balcic

Sorin Adam este unul dintre artiştii momentului, cu o deosebită sensibilitate a culorii şi cu o impresionantă forţă de cuprindere a imaginii Orientului, pe care Vasile Grigore îl considera „un talentat pictor cu destin de mare artist şi continuator al iluştrilor pictori europeni Gheorghe Petraşcu, Nicolae Dărăscu, Corneliu Baba”.

Călători prin manuscris: “Liturghierul” lui Brâncoveanu

Imagine din expoziţia Călători prin manuscris de la MNAR

Muzeul Naţional de Artă al României are plăcerea să vă invite la expoziţia “Călători prin manuscris”, deschisă până pe 31 august la parterul Galeriei Naţionale. Înscrisă în programul “Brâncoveanu@MNAR”, derulat de muzeu pe parcursul “Anului Brâncoveanu”, expoziţia aduce în prim-plan un liturghier brâncovenesc, cu o bogată decoraţie pictată, despre care se presupune că a aparţinut voievodului martir.

Printr-o scenografie atent construită puteţi parcurge un labirint inspirat de traseele sinuoase ale monogramelor şi literelor miniate din manuscris, la capătul căruia este expus preţiosul obiect.

Ineditul expoziţiei constă în faptul că puteţi vedea în fiecare zi o altă filă a manuscrisului, care face parte din “Tezaurul Cultural Naţional”.

“Liturghierul” lui Constantin Brâncoveanu, redactat şi miniat în urmă cu peste 300 de ani, este unul dintre cele mai valoroase manuscrise păstrate în România. Acesta cuprinde textul în limba greacă al celor trei liturghii, care reprezintă esenţa serviciului divin al Bisericii Răsăritene: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, cea a Sfântului Vasile cel Mare şi a Sfântului Grigorie cel Mare, numit şi “Dialogul”. Deşi nu poartă nicio menţiune cronologică explicită, manuscrisul poate fi datat, în funcţie de cele două modele de filigran ale hârtiei, între anii 1693 şi 1697.

Una dintre particularităţile manuscrisului este că numele voievodului apare adesea în corpul rugăciunilor de pomenire şi în monogramele pictate cu aur ce decorează pe margini anumite file. Acestea din urmă caligrafiază titulatura oficială a lui Brâncoveanu: Ioan Constantin voievod. Monogramele din corpul manuscrisului indică măiestria caligrafului şi faptul că se adresau aproape exclusiv unui cititor cu o educaţie specială.

Mesajul liturghiilor este tradus în imagini prin elemente vegetale şi zoomorfe. Vrejuri savant împletite, fructe şi flori, păuni şi dragoni, lei, şerpi, iepuri sau miei, păsări calandrinon ori chiar încercări timide de a surprinde chipuri de unicorni compun o lume incitantă pentru cititorul contemporan.

„Trecut’au anii”

Expoziţie de Fotografie la Palatul Şuţu

În perioada 16 iunie – 16 iulie, Muzeul „Municipiului Bucureşti” este gazda expoziţiei de fotografie “Trecut-au anii…”, o expoziţie cu cele mai bune 50 de fotografii din cele 6 expoziţii „Trecut’au anii…” realizate de Asociaţia „Bucureştiul Meu Drag”, în perioada 2009 – 2013. Va fi redescoperită atmosfera Bucureştiului secolului al XX-lea, comparată cu cea din secolul XXI.

Fotografiile vechi provin din colecţiile Cezar Petre Buiumaci şi Radu Oltean şi din arhiva Muzeului „Municipiului Bucureşti”, pe când cele actuale sunt realizate de membrii Asociaţiei “Bucureştiul meu drag”, selecţie realizată de Andrei Bîrsan, preşedintele Asociaţiei „Bucureştiul Meu Drag”, şi de Mihai Petre.

Expun: Alex Dinu Şerban, Andrei Bîrsan, Andrei Vocurek, Andreia Bîrsan, Antonio Gherdan, Claudiu Gîlmeanu, Constanţa Boroneanţ, Cornel Popescu, Cosmin Andrei, Crisanta Măciuceanu, Cristi Nyaguly, Cristin Dumitru, Cristina Dumitru, Cristina Stoica, Dan Moruzan, Dan Pop, Dan Şendroiu, Dan Togea, Daniel Vrăbioiu, Dinu Lazăr, Dorin Vasilescu, Dragoş Pleşuvescu, Eli Driu, Elisei Noată, Emil Popescu, Florica Jianu, Gabriela Mihăilă, Gabriela Pieleanu, Ion Pîrvu, Ionel Ionel, Ionel Onofraş, Julia Kertsch, Lucia Spirea, Mădălina Macovei, Mihaela Moţăianu, Mihai Anescu, Mihai Anton, Mihai Petre, Mircea Răducan, Mirela Momanu, Nina Mihăilă, Oana Boncu, Patricia Tănăsescu, Radu Iacob, Roberto Iosupescu, Ruxandra Năstase, Şerban Vornicu, Steluţa Popescu, Teodor Nicolescu, Viorel Capruciu.

Vernisajul expoziţiei va avea loc luni, 16 iunie 2014, de la ora 18.30, în curtea Muzeului „Municipiului Bucureşti”, avându-l ca invitat de onoare pe managerul Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru.

Ca şi celelalte şase ediţii ale expoziţiei „Trecut’au anii”, şi aceasta a fost tipărită cu tehnologie Epson. Imagini tipărite cu imprimanta Epson SureColor SC-S70610 folosind cerneală Epson UltraChrome GSX care păstrează acurateţea culorilor, cu gradaţii fine de nuanţă.

“Expoziţie Internaţională de Arhitectură” – “Biennale di Venezia”

România participă la cea de-a 14-a “Expoziţie Internaţională de Arhitectură” la “Biennale di Venezia”, cu două proiecte expoziţionale: “Site Under Construction”, prezentat în pavilionul României din “Giardini della Biennale”, şi “Exploring Identity_the Nomad Archives”, prezentat în “Noua Galerie” a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Comisar: Monica Morariu.

Vicecomisari: Alexandru Damian, Bogdan Tofan.

Organizatori: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecţilor din România, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

Finanţatori: Ministerul Culturii şi Institutul Cultural Român.

“Site Under Construction”

Imagine din proiectul Site under Construction

Însuşirea modernismului, în contextul est-european, a fost divergentă şi corelată cu evenimentele socio-politice tumultuoase şi contradictorii. Spaţiul urban a suferit destructurări succesive provocate de inserţiile industriale masive, cu consecinţe directe la nivel urban-demografic.

În acest context, Pavilionul României din acest an aduce în centrul discuţiei arhitectura industrială ca generator al modernităţii. Propune crearea unui traseu iniţiatic pornind de la industrializarea interbelică şi socialistă şi ajungând la vidurile urbane post-industriale. Gloria şi vidul, trecutul şi prezentul sunt puse în oglindă şi propuse contemplării, conştientizării şi reaproprierii. Odată cu dezafectarea industriei, resturile rămase au devenit ruine moderne urbane, golite de conţinut, lipsite de utilitate, care au lăsat în urma lor un peisaj periferic tulburător şi dezolant.

Întregul spaţiu al pavilionului reflectă mega-spaţiul oraşului contemporan, acesta fiind un black box imperceptibil, fără contur. În trama oraşului sunt conţinute trei insule urbane, animate prin proiecţii video secvenţial-cinematografice din trecutul industrial. Aceste insule, care amintesc de zonele tarkovskiene, condensează în interiorul lor un univers atipic. În interiorul insulelor, pătrundem într-un alt tip de spaţiu, în vidul prezentului post-industrial. Prezentul este personificat printr-un turn al luminii, o imagine analogic-industrială cu trimitere la silueta turnurilor de răcire, elansate spre infinit. Turnurile sunt spaţii ale visării, ale experienţei personale, pure, fără condiţionări sau stimuli exteriori. Spaţiul expoziţional creat este flexibil, având o dublă semnificaţie interioară compoziţională, un mixaj antagonic şi senzorial creat prin raporturile de opoziţie dintre întuneric şi lumină, zgomot şi linişte.

Autori: Mihai Sima, Andreea Iancu, Raluca Sabău, Stejara Timiş, Anca Trestian.

Curator: Mihai Sima. Colaboratori: regizorul independent Paula Oneţ & echipa; fotografii: Ioana Cîrlig şi Marian Raica (“Post-industrial Stories”); reprezentanţi ai proiectului “Oraşul Memorabil” (“Memorable City”).

“Exploring Identity_the Nomad Archives”

Exploring Identity the Nomad Archives, la Veneţia

“Arhiva nomadă” este o metaforă a arhitectului nomad şi global care activează oriunde în lume, dar care poartă cu sine arhive de arhitectură subiective, ce îmbină istoria cu prezentul, sentimentele moderne cu melancolia tradiţionalistă. Între un discurs oficial şi unul involuntar despre identitate, arhitectul încearcă să prezinte toate aceste procese de identitate. Modernitatea ca identitate exprimă începuturile unei culturi sincronice cu propriul timp. Între tradiţionalism şi avangardă, Orient şi Occident, modernismul român este, înainte de toate, un experiment identitar, un fenomen epidermic. Cercetarea propune două argumente interconectate: unul despre pavilioanele naţionale ca procese oficiale de identitate şi un al doilea despre trans-arhitecturile ca metodă de suspendare şi depăşire a identităţii. Sursa de cercetare este Arhiva Română a Presei de Arhitectură, din 1906 până în zilele noastre. Instalaţiile sunt dedicate lui Nicolae Iorga, umanistul tradiţionalist căruia i se datorează Pavilionul României din “Giardini”, şi lui Tristan Tzara, fondatorul mişcării de avangardă dadaiste, care definesc cultura din diasporă. Atât tradiţiile, cât şi avangarda creează o panoramă completă a modernismului românesc, pe întreg parcursul secolului al XX-lea. Pentru a ilustra mai bine povestea, vizitatorii sunt invitaţi să se supună experimentului de neuroarhitectură în interiorul pavilionului: cât de tradiţionalist şi cât de modernist este creierul dumneavoastră – un performance atât ironic, cât şi ştiinţific.

Participanţi: Emil Ivănescu, Laura Iosub, Olivia Zahalca, Carmen Tănase, Loredana Mihali, Marius Danciu

Curator: Emil Ivănescu. Colaboratori: arhitecţii Elvira Pietrobon, Eliza Culea, Vlad Mitea, Alexandra Lăzărescu, Ema Bogoi, Ileana Săvescu.

“Extraordinary People – Extraordinary Portraits”

Constantin Brâncuşi de Alexandru Darida

Sub titlul “Extraordinary People – Extraordinary Portraits”, ICR New York a organizat recent un eveniment la confluenţa artelor vizuale cu muzica de operă: vernisajul expoziţiei personale de pictură Alexandru Darida, lansarea celui mai recent catalog al artistului şi recitalul de operă Puccini susţinut de soprana Mariana Darida.

Au fost expuse aproximativ 30 de lucrări semnate de cunoscutul pictor de origine română Alexandru Darida, stabilit actualmente la Chicago, unde are atât propriul atelier, cât şi o galerie de artă. În acord cu titlul evenimentului, nucleul expoziţiei este constituit din seria de cinci portrete supradimensionate, executate în ulei pe pânză, ale unor personalităţi marcante ale culturii şi ştiinţei româneşti: Mihai Eminescu, Eugen Ionescu, Constantin Brâncuşi, George Enescu şi Henri Coandă. Acestora li se adaugă un număr de şase portrete alegorice: “Meditaţie”, “Muza”, “Vis”, “Miraj”, “Introspecţie” şi “Enigma”, care apar ca o contrapondere feminină a primei serii de portrete masculine. În expoziţie figurează şi seriile “Rapsodia română”, “Energia cuantică” şi “Schimbarea globală a climei”, executate într-un stil care merge către abstracţie şi minimalism.

În acest fel, expoziţia stă sub semnul binomului clasic figură umană-peisaj şi, în particular, corespunde filosofiei artistului, care concepe existenţa umană raportată organic la mediul înconjurător. Dincolo de aparenta diversitate tematică, lucrările formează un ansamblu coerent şi datorită manierei originale a pictorului, care foloseşte o tehnică proprie, bazată pe o paletă spectrală, împăstări ale materiei picturale în constrast cu zone de culoare diluată, fluidă şi pe obţinerea unor aparente “cracluri” care formează compoziţional o reţea unificatoare.

Cu prilejul vernisajului au luat cuvântul Dr. Doina Uricariu, scriitor, Director al ICR New York, şi Dr. Eduard Andrei, critic de artă, coordonator de programe la ICR New York, care au purtat un dialog colocvial despre operele expuse, în care au fost antrenaţi atât autorul picturilor, cât şi publicul. Totodată, artistul a făcut confesiuni despre propria creaţie şi şi-a lansat catalogul intitulat “Alexandru Darida: Master of Color” (ediţia a II-a), cu operele cele mai reprezentative ale carierei sale şi o nouă prefaţă, semnată de Dr. Doina Uricariu.

Alexandru Darida, Eminescu

Vernisajul expoziţiei a fost urmat de un recital Puccini, susţinut de soprana lirică Mariana Darida, care a interpretat arii celebre din operele lui Giacomo Puccini: “O mio bambbino caro” din opera “Gianni Schicchi”; “Quando men vo”, aria Musettei din opera “La Bohème” şi “Vissi d’arte vissi d’amore” din “Tosca”. La finalul concertului, soprana a fost rechemată la scenă de aplauzele publicului pentru a prezenta un bis.

Expoziţia Alexandru Darida va rămâne deschisă la sediul ICR New York până la sfârşitul lunii iunie.

Expoziţiei de la ICR New York i se va adăga o amplă restrospectivă a artistului, cu un număr sporit de lucrări pe tema “Resursele de energie regenerabile (Energia solară şi Dezechilibrul ecologic)”, găzduită în spaţiul generos al “Caltech Campus” al “California Institute of Technology” din Pasadena, CA, cu ocazia celei de-a 38-a ediţii a Congresului Anual al “ARA” / “American Romanian Academy of Arts and Sciences”, prezidat de prof. univ. Dr. Ruxandra Vidu, care va avea loc în intervalul 23-27 iulie 2014 şi va reuni cele mai importante personalităţi din mediul academic româno-american, asigurându-se astfel o excepţională vizibilitate expoziţiei. În cadrul evenimentului, pictorului Alexandru Darida i se va conferi titul de membru titular al acestei prestigioase organizaţii.

Eugen Ionescu în viziunea lui Aleandru Darida

De asemenea, pe perioada verii, un al treilea eveniment va fi prezentarea video a expoziţiei Darida la Bibliotecile publice din Queens, ca urmare a parteneriatului încheiat între ICR New York prin Director Dr. Doina Uricariu şi “Queens Library” prin Assistant Director Fred J. Gitner. ICR New York doreşte itinerarea expoziţiei Darida în Canada, într-o galerie care a prezentat recent un amplu vernisaj dedicat artelor vizuale din România.

Ideea expoziţiei s-a conturat cu prilejul evenimentului “Eminescu – Opus Magnum”, organizat de ICR New York în data de 18 ianuarie 2014, când artistul Alexandru Darida a oferit în custodie ICR New York portretul lui Eminescu – lucrare care a fost expusă recent şi la standul României de la “BookExpo America”, deasupra volumelor monumentale “Manuscrisele Mihai Eminescu” (integrala operei eminesciene în ediţie facsimilată).

Născut la Satu Mare, Alexandru Darida a absolvit Institutul de Arte Frumoase din Cluj în 1978. Pentru a scăpa de tirania regimului comunist, în 1985 a evadat în Italia, unde a urmat cursurile Academiei libere de artă “Benedetti” din Roma. În 1987, mereu în căutarea libertăţii de expresie, artistul a imigrat în SUA, stabilindu-se la Chicago, unde şi-a continuat studiile la “American Academy of Art”, fiind marcat de artistul-profesor Irving Shapiro.

Portretul lui George Enescu în expoziţia de la New York

Considerând arta drept “sufletul oamenilor” şi că “dacă arta atinge inima privitorilor, atunci ea va dăinui mereu”, Alexandru Darida şi-a constituit de-a lungul anilor un stil propriu, pornind de la tehnica renascentistă a clar-obscurului, transmisă apoi perioadei baroce şi romantice. În cartea sa “Romantiscism and Postromanticism”, Claudia Moscovici scrie despre Darida, pe care îl califică drept post-romantic: “Personajele feminine ale lui Darida sunt fantasme alegorice care populează visele noastre din copilărie. Modul în care aplică materia picturală este în acelaşi timp delicat şi frust; jocul sensibil de lumini şi umbre accentuează strălucirea aurului. Totodată, vitalitatea pastei de culoare, grele şi agitate, aplicate cu cuţitul de paletă, conferă picturilor sale un sentiment modern”.

Cu timpul, artistul şi-a îmbogăţit modalităţile de expresie, încorporând în lucrările sale – cele cu instrumente muzicale, de pildă – obiecte naturale sau artefacte, ca parte a ceea ce a devenit cunoscut ca “expresie vibrantă”, şi a făcut astfel pasul către sculptură, fiind influenţat de marele său compatriot Brâncuşi. Sarah Seamark, redactor-şef la “Art World”, scria în 2008: “Darida utilizează obiecte găsite care îmbină elemente abstracte şi forme sculpturale ce reprezintă o reconciliere cu sinele şi mediul nostru înconjurător. Utilizarea lor, în combinaţie cu tehnica picturală clasică a lui Darida, este menită să creeze un stil distinct, de perspectivă”.

La vernisajul expoziţiei de la ICR NY

Datorită pasiunii sale pentru muzică şi filosofie, ca şi a temperamentului său neobosit în căutarea unui ideal de puritate, subiectele sale sunt într-un flux continuu. De la abordarea iniţială a relaţiei omului cu natura sau a muzicii în raport cu forţele cosmice, artistul îşi extinde aria de investigaţie asupra unor subiecte controversate actuale, precum cercetarea celulelor stem, sursele energiei verzi, problema încălzirii globale, viitorul planetei, arta sa căpătând puternice accente de activism ecologic.

Lucrări ale artistului se află, între altele, în colecţiile unor prestigioase instituţii, precum “Powerhouse Museum” şi “Sydney Opera House”, şi au fost expuse la galeriile municipale din numeroase oraşe din România, la “Smithsonian Museum” (Washington, DC), la “Illinois State Museum” şi la “Muzeul Naţional de Artă” din Bucureşti.

Artistul a primit numeroase premii, precum: “Formello”-Roma – Premiul Internaţional pentru Pictură, Premiul de Excelenţă la expoziţia de miniaturi multimedia din România, Premiul de Excelenţă al oraşului Chicago ş.a. În 2009, “Chicago University”, în colaborare cu Consulatul Român de la Chicago, i-a comandat portretul în desen al marelui istoric al religiilor, prozator şi filosof de origine română Mircea Eliade, care a fost profesor la “Divinity School” din cadrul acestei prestigioase universităţi.

Mariana Darida s-a născut la Bucureşti şi trăieşte în Statele Unite de peste trei decenii. A studiat muzica la “Sherwood Conservatory of Music” din Chicago (1992) şi a luat lecţii de canto cu profesorul Dr.Terry Strength la “Conservatory of Music Moody”, Chicago.