Mii de ucraineni, din nou în stradă. Forțele antiteroriste, plasate în "stare de alertă"

Aproximativ 70.000 de manifestanţi s-au reunit din nou duminică la prânz în Piaţa Independenţei din Kiev la apelul opoziției, transmite AFP.

Agenția citată apreciază că numărul manifestanților este comparabil cu cel de la la un miting similar desfășurat cu o săptămână în urmă, însă inferior mulțimilor văzute la marile manifestații din noiembrie și apoi din decembrie și ianuarie.

Militantul torturat Dmitro Bulatov, care în prezent primeşte îngrijiri în Lituania, s-a adresat direct prin telefon mulţimii, vocea sa auzindu-se la difuzoare.

Alţi doi opozanţi, între care jurnalista Tetiana Ciornovol, victima unei agresiuni, au luat, de asemenea, cuvântul la începutul manifestaţei. Centrul Kievului este ocupat de mai mulţi contestatari de 80 de zile şi este înconjurat de baricade.

Igor Luţenko, răpit şi bătut în acelaşi timp cu un alt opozant găsit mort, a declarat că „toate răpirile şi torturile nu au dat rezultate”.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a plasat duminică unitățile antiteroriste în stare de alertă ca urmare a unei „creșteri bruște” a numărului de amenințări, nespecificate, la adresa unor obiective importante de genul centralelor electrice, aeroporturilor și conductelor de gaz și petrol, informează Reuters.

În fosta republică sovietică au loc proteste antiguvernamentale masive și nu este clar dacă anunțul neobișnuit al serviciului SBU ucrainean, postat pe site-ul său, are legătură cu demonstrațiile, scrie Reuters.

Descriind această măsură drept preventivă, Serviciul de Securitate a afirmat: „Conform legii, centrul antiterorist al SBU este obligat să pună în stare de alertă unitățile antiteroriste pe teritoriul țării”, în condițiile în care aeroporturile internaționale, centralele electrice și stațiile de cale ferată și de autobuz din marile orașe sunt în pericol.

„Decizia a fost luată în conformitate cu legea privind combaterea terorismului. Acțiunea realizată de serviciile de securitate au drept unic obiectiv garantarea siguranței publice și stoparea activităților criminale în scop terorist. Aceste măsuri sunt transparente și sunt în primul rând preventive”, a afirmat SBU pe site-ul său.

În Bosnia ar putea fi trimise mai multe trupe UE

O altă țară pe harta protestelor, Bosnia – Herțegovina, stârnește îngrijorarea UE.

Uniunea Europeană ar putea trimite mai mulți soldați în Bosnia – Herțegovina „în cazul escaladării situației” din această țară afectată de ample manifestații de protest, a declarat duminică Înaltul Reprezentant al Comunității Internaționale în Bosnia și Herțegovina, Valentin Inzko (Austria), într-un interviu acordat cotidianului Kurier, citat de AFP.

Fosta republică iugoslavă se confruntă cu „situația cea mai gravă de la sfârșitul războiului”, a explicat diplomatul austriac. „În cazul unei escaladări a situației, ne vom gândi, poate, la trimiterea mai multor trupe ale UE”, a spus el, ținând însă să precizeze că „nu acum”.

Circa 600 de soldați sunt staționați în Bosnia și Herțegovina, în cadrul operațiunii Eufor-Althea sub mandat ONU, dintre care o treime provin din Austria (195).

„Manifestațiile violente cu peste 100 de răniți sunt condamnate ferm”, a afirmat el, referindu-se la protestele care au avut loc vineri la Sarajevo și în alte 15 orașe bosniace.

Cu toate acestea, el a afirmat că înțelege nemulțumirea socială din această țară din Balcani. „Inegalitățile sociale au condus la această situație: revolta împotriva nepotismului și economia bazată pe relații”, a spus oficialul.

O sursă europeană citată de Vocea Rusiei a anunțat că situaţia critică, provocată de dezordinile în masă din Bosnia şi Herţegovina, va fi examinată de miniştrii de Externe ai UE în cadrul reuniunilor Consiliului European pe 10 şi 11 februarie.

„Situaţia din Bosnia provoacă o îngrijorare serioasă. Miniştrii intenţionează să facă un schimb de opinii cu privire la posibilităţile UE de a acorda asistenţă la normalizarea situaţiei din ţara care este un candidat pentru aderarea la UE”, a spus sursa.

Protestatari nemulțumiți de situaţia economică a țării au incendiat, vineri seară, sediul Preşedinţiei bosniace.

Alte proteste violente au avut loc, vineri, la sediul Guvernului cantonal de la Sarajevo, care a fost devastat şi incendiat, precum şi în oraşul Tuzla.

La Tuzla, zeci de tineri au pătruns într-o clădire a Guvernului local, unde au distrus mobilierul.

Un incendiu a izbucnit la primul etaj al clădirii, iar protestatarii aflaţi în interiorul acesteia i-au împiedicat pe pompieri să intervină pentru a stinge flăcările.

Aldin Siranovici, un lider al manifestanţilor, a cerut demisia Guvernului, declarând în fața mulțimii: „Ei ne fură de 25 de ani şi ne distrug viitorul. Vrem să plece”.

Acestea sunt cele mai ample manifestaţii organizate în Bosnia-Herţegovina, o țară cu 3,8 milioane de locuitori, după proclamarea independenţei.

Bosnia- Herțegovina este una dintre cele mai sărace din Europa, fiind afectată de corupție.