Milioane de euro cheltuite degeaba de Elena Udrea – turiştii ocolesc România

În primăvara anului 2009, ministrul Turismului, Elena Udrea, a lansat cu surle şi trâmbiţe şi cu câteva milioane bune de euro cheltuite programul de promovare turistică „Romania The Land Of Choice”. Din start programul a fost criticat de specialişti. Rezultatul, un fiasco total: România este codaşa Europei la atragerea de turişti străini. În paralel a scăzut dramatic şi numărul turiştilor interni.

Elena Udrea, contrazisă flagrant de statisticile UE

Milioane de euro cheltuite degeaba de Elena Udrea – turiştii ocolesc România

În primăvara anului 2009, ministrul Turismului, Elena Udrea, a lansat cu surle şi trâmbiţe şi cu câteva milioane bune de euro cheltuite programul de promovare turistică „Romania The Land Of Choice”. Din start programul a fost criticat de specialişti. Rezultatul, un fiasco total: România este codaşa Europei la atragerea de turişti străini. În paralel a scăzut dramatic şi numărul turiştilor interni.

Elena Udrea, contrazisă flagrant de statisticile UE

În primăvara anului 2009, ministrul Turismului, Elena Udrea, a lansat cu surle şi trâmbiţe şi cu câteva milioane bune de euro cheltuite programul de promovare turistică „Romania The Land Of Choice”. Din start programul a fost criticat de specialişti. Rezultatul, un fiasco total: România este codaşa Europei la atragerea de turişti străini. În paralel a scăzut dramatic şi numărul turiştilor interni.

România, o ţară ocolită de turiştii străini

Arătam în primul episod al serialului nostru că, în anul 2010, România s-a clasat pe locul 23 din 25 de state din UE monitorizate în ceea ce priveşte numărul de înnoptări al nerezidenţilor (în proporţie de 85-90% aceştia sunt turişti străini propriu-zişi). Statisticile Eurostat pe ultimii cinci ani demonstrează că România nu este o ţară atractivă pentru turiştii români. Astfel în 2006 s-au înregistrat 3,2 milioane de înnoptări, în 2007 – 3,5 milioane, în 2008 – 3,3 milioane, în 2009 – 2,5 milioane, în 2010 – 2,7 milioane. Singurele state pe care le-am depăşit la numărul de înnoptări ale nerezidenţilor au fost Letonia şi Lituania (în perioada 2006-2010) şi Estonia (între 2006 şi 2008). Trebuie să menţionăm că toate cele trei ţări au împreună o suprafaţă echivalentă cu trei sferturi din cea a României, iar populaţia celor trei state baltice nu depăşeşte 7 milioane de locuitori, tot împreună. Dacă prin absurd am considera cele trei state baltice o singură ţară, rezultatul ar fi şi mai dureros pentru România. În 2009 cele trei state au înregistrat un total de 5,4 milioane de înnoptări ale turiştilor străini, iar în 2010, 6,3 milioane, adică mai mult decât dublul celor care au venit în România. Repetăm, Letonia, Lituania şi Estonia nu sunt destinaţii turistice cu tradiţie la nivel european. Ducatul Luxemburg nu intră în calcule şi, oricum, nu a fost monitorizat în ultimii doi ani.

City-break-ul unguresc, mai tare decât litoralul românesc

A compara România pe linie de turism cu „greii” din domeniu (Spania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Germania, Austria şi Grecia) este un nonsens. Ne vom limita la doi dintre vecinii noştri, Ungaria şi Bulgaria, state care din punctul de vedere al „mamei natură” sunt mult mai puţin dotate decât România.

Ungaria, un stat cu o populaţie pe jumătate cât România şi cu o suprafaţă de 2,5 ori mai mică decât ţara noastră, stă mult mai bine la afluenţa turiştilor străini. 8,3 milioane înnoptări în 2006, 8,4 milioane – 2007, 8,5 milioane – 2008, 7,6 milioane – 2009 şi 8,2 milioane în 2010. După cum se poate observa, numărul de înnoptări ale nerezidenţilor (turiştilor străini) din perioada 2006-2010 este în Ungaria de 41 de milioane, în timp ce, în aceeaşi perioadă, în România este de 17,9 milioane. Şi asta în condiţiile în care Ungaria nu are ce are România: o fâşie substanţială de litoral, zonă montană mai mult decât generoasă, deltă şi zonă de etno/agro-turism. Vecinii de la vest mizează în ceea ce priveşte atragerea turiştilor străini în special pe Budapesta (peste 120 de obiective de vizitat) şi pe băile termale din capitală, Gyula, Szeged, Hajdúszoboszló sau Debrecin. (În ceea ce priveşte lacul Balaton, acesta reprezintă o destinaţie preponderent a turismului intern – n.a.) Practic se poate spune că „City-break”-ul este pivotul turistic al Ungariei. În 2010, Ungaria s-a clasat, după numărul de înnoptări ale nerezidenţilor, pe locul 14 din 25 de state din UE.

Fără să aibă nimic în plus, bulgarii ne bat măr la turiştii străini

Având aceleaşi condiţii naturale ca şi noi în ceea ce priveşte litoralul şi zona montană (dar fără deltă şi fără zonă de etno/agro-turism), Bulgaria (o ţară cu o suprafaţă care nu depăşeşte 45% din cea a României şi cu 7,5 milioane de locuitori) aduce anual aproape de patru ori mai mulţi turişti străini decât noi. În 2006 – 11,8 milioane înnoptări, 2007 – 11,9 milioane, 2008 – 11,6 milioane, 2009 – 9,4 milioane, 2010 – 10,4 milioane. Punctele forte ale Bulgariei sunt patru staţiuni de pe litoral şi patru staţiuni montane. Sistemul „all inclusive” practicat în proporţie de 90% de hotelurile de pe litoral reprezintă unul din atuurile care atrag turiştii în staţiunile maritime bulgăreşti. Capitala, Sofia, la fel ca şi Bucureştiul, nu prezintă un interes turistic deosebit. La nivelul statelor UE, Bulgaria s-a clasificat în 2010 pe locul 13 la numărul de înnoptări ale nerezidenţilor.

Turismul vecinilor a ieşit din criză, pe când cel românesc?

Faţă de Ungaria şi (mai ales) Bulgaria, România stă, cifric, mai bine la capitolul turism intern. Este adevărat, un avantaj aici îl constituie numărul de locuitori (reamintim, Ungaria şi Bulgaria sunt, la un loc, sub populaţia României) şi numărul mai mare de destinaţii turistice. Între 2006 şi 2010 în România s-au înregistrat 74,3 milioane de înnoptări ale rezidenţilor (80-85% au fost turişti), în Ungaria 36,7 milioane , iar în Bulgaria 23,8 milioane. Dar, cumulate – înnoptările nerezidenţilor şi înnoptările rezidenţilor -, toate aceste date demonstrează că turismul românesc nu a ieşit în 2010 din criză, aşa cum declara triumfal pe 17 februarie a.c. Elena Udrea. Mai mult, se poate spune că faţă de anul de vârf al perioadei monitorizate – 2008 -, în anul trecut s-au pierdut 4,8 milioane de înnoptări: 600.000 – ale nerezidenţilor şi 4,2 milioane ale rezidenţilor!!! Cifra este dramatică pentru turismul intern, mai ales în condiţiile în care nu a crescut, din contră, a scăzut numărul românilor care şi-au petrecut concediile/vacanţele în străinătate.

De menţionat că, din cele 25 de ţări monitorizate, la capitolul înnoptări general (nerezidenţi + rezidenţi) doar cinci au înregistrat scăderi în 2010 faţă de 2009, iar România se află pe locul 1 cu -8,7% (Grecia a avut -2,3%, Marea Britanie -2,1%, Slovenia -1% şi Italia -0,8%).

În ceea ce-i priveşte pe vecinii noştri, Ungaria a „câştigat” în 2010 faţă de 2009 (an cu pierderi la toate statele UE la înnoptări nerezidenţi şi cu două excepţii – Belgia şi Grecia! – la înnoptări rezidenţi) 600.000 de cazări la turişti străini şi 200.000 la turişti autohtoni. În Bulgaria s-a înregistrat un plus de 1 milion de înnoptări în ceea ce priveşte nerezidenţii, dar un minus de 300.000 de înnoptări la rezidenţi. Mai trebuie precizat un aspect: nu am auzit în ceea ce priveşte Ungaria şi Bulgaria să fi lansat vreun program de promovare de genul „Land of Choice”. Problema este cine răspunde pentru falimentul programului lansat de Elena Udrea în primăvara anului 2009.

 

Anul

Ţara

Înnoptări Total

Innoptări nerezidenţi

Înnoptări rezidenţi

2010

RO

15.1 milioane

2.7 milioane

12.4 milioane

2009

RO

16.6

2.5

14

2008

RO

19.9

3.3

16.6

2007

RO

19.7

3.5

16.3

2006

RO

18.1

3.2

14.9

2010

HU

15.5

8.2

7.3

2009

HU

14.7

7.6

7.1

2008

HU

16.3

8.5

7.7

2007

HU

15.9

8.4

7.6

2006

HU

15.4

8.3

7.9

2010

BG

14.9

10.4

4.5

2009

BG

14.2

9.4

4.8

2008

BG

17

11.6

5.4

2007

BG

16.7

11.9

4.8

2006

BG

16.1

11.8

4.3

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.