Ministrul Apărării a explicat ce înseamnă „zidul anti-drone” de la granița de est

Tehnologia dronelor evoluează rapid

Miruță a explicat de ce un „zid anti-dronă” nu funcționează tehnic, deși pare simplu pe hartă. Ministrul a arătat că tehnologia dronelor evoluează atât de rapid încât orice sistem de apărare actual ar deveni complet inutil în doar două luni.

”Eu sunt un om tehnic. Înainte de a fi politician, sunt inginer software. Situația asta cu zidul anti-dronă sună foarte bine. Tragi așa cu mouse-ul de pe Google Maps o linie și spui din partea cealaltă nu mai vin drone. Tehnic, nu există asta. Deci, tehnic, un eventual zid anti-dronă ar avea funcționalitate de zid pe o perioadă foarte scurtă, pentru că ar fi împotriva unui anumit tip de drone cu o anumită tehnologie.

În două luni de zile se revoluționează efectiv tehnologia existentă pe drone, ceea ce astăzi poate am spune o perioadă de timp că este zid. Peste două luni n-ar mai fi, pentru că dronele de peste două luni ar avea o capacitate tehnică superioară, destul de probabil încât să străpungă tehnologia care făcea față cu două luni în urmă”, a spus ministrul, potrivit  tvrinfo.ro.

Nu există nicio țară, inclusiv Statele Unite, care să dețină o tehnologie absolută pentru acoperirea completă a tuturor scenariilor de atac cu drone. Chiar și SUA solicită sprijin, în cazuri specifice, chiar din partea Forțelor Ucraine, a arătat ministrul.

(…)Nu pentru că radarele Armatei Române sunt slabe, ci pentru că nicăieri în lume nu există o soluție care să acopere absolut orice scenariu. Am văzut că Statele Unite, care nu pot fi bănuite că nu au tehnologie sau că nu au bani de investiții în înzestrare, au cerut, pentru anumite scenarii, sprijin ucrainienilor”, a spus ministrul.

Radarele „nu ridică gâtul peste dealuri”

Ministrul Apărării a mai arătat că sistemele radar militare acoperă întreaga suprafață aeriană a țării de la anumite altitudini în sus, însă prezintă limitări. E vorba despre detectarea dronelor care operează la altitudini joase, în special în zonele de relief cu văi sau denivelări.

Radarele „nu ridică gâtul peste dealuri”, ceea ce limitează raza de acțiune în zonele cu obstacole naturale, e arătat Miruță. Pentru aceste „zone moarte” se folosesc soluții mobile similare hotspoturilor de telefonie mobilă, care acționează pe arii mici și pot fi repozitionate în funcție de riscurile locale, a mai spus acesta.

Citește și: Piloții care au doborât o dronă în Estonia, decorați de ministrul Apărării

Conflict în domeniul anti-dronă este în continuă evoluție, cu tehnologii care se adaptează rapid, a mai explicat oficialul.

Dronele, un element nou pe câmpul de luptă

România, la fel ca și alte armate, trebuie să-și extindă astfel capacitățile de apărare aeriană pentru a include dronele, un element nou pe câmpul de luptă.

În urmă cu aproximativ șase luni, România a demarat în mod oficial un program de înzestrare cu tehnologii anti-dronă, ceea ce reprezintă o recunoaștere publică și o oficializare a necesității acestei capabilități, a reiterat Miruță.

În prezent, există opt proiecte în derulare pentru dezvoltarea celor mai performante soluții de luptă anti-dronă, a arătat acesta.

România face progrese notabile în dezvoltarea capabilităților anti-dronă, integrând tehnologie avansată și soluții flexibile, dar se confruntă în continuare cu limitări inerente mediului natural și complexității amenințărilor recente.

Recunoașterea transparenței situației și demararea proiectelor moderne evidențiază o strategie adaptativă și realistă în fața unei noi tipologii de război aerian, conchide ministrul.