Minuta schimbată peste noapte. Cum o decizie a ÎCCJ favorizează evazioniștii

Evazioniștii ar putea scăpa basma curată, după o eroare materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Iată întreaga poveste.

În decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Tribunalul București l-a trimis în judecată pe Șenyuva Can Bender sub acuzația de evaziune fiscală. Procurorii descoperiseră că a întregistrat în contabilitate 1.588 de facturi pentru mai multe tipuri de servicii despre care spun că sunt fictive. Consultanță, servicii de transport, arhitectură și proiectare. Valoarea, 7,9 milioane de lei.

Societăți furate

Facturile au fost emise de zece societăți a căror identitate ar fi fost furată. Procurorii susțin că „prejudiciul bugetului consolidat al statului este în cuantum de 2.557.182 lei, din care 1.534.309 lei reprezintă TVA și 1.022.873 lei, impozit pe profit”. Informațiile sunt în dosarul de la Curtea de Apel București. Faptele s-au petrecut în perioada 2010-2015.

În ianuarie 2025, inculpatul a cerut restituirea cauzei la Parchet. A invocat faptul că „în cursul urmăririi penale nu a fost administrată proba cu expertiza tehnică de specialitate fiscală sau contabilă”.

Pe 19 februarie 2025, Tribunalul București a respins cererile lui Șenyuva Can Bender și a decis că dosarul poate să înceapă a fi judecat.

Cerere de expertiză după rechizitoriu

În motivarea încheierii, judecătorul de cameră preliminară a arătat că inculpatul a formulat o cerere de efectuare a unei expertize contabile. Cerea stabilirea prejudiciului. Solicitarea a venit la data de 17.12.2024, ulterior emiterii rechizitoriului în cauză.

„Judecătorul a mai arătat că la dosarul cauzei se află întocmit un raport de constatare ce a răspuns, între altele, și obiectivului privind stabilirea prejudiciului, reamintind totodată că nu pot face obiectul controlului judecătorului de cameră preliminară oportunitatea actelor de urmărire penală și nici modalitatea practică în care a acționat procurorul”.

În plus, „inculpatul va avea posibilitatea să solicite efectuarea unei expertize judiciare, admisibilitatea acestei probe urmând a fi analizată de către instanța de judecată”, se mai arată în motivarea tribunalului.

Ajuns la Curtea de Apel București, dosarul a fost suspendat după ce s-a constatat existența a două opinii contrare.

Dezbatere în contradictoriu

Pe de o parte, „lipsa raportului de expertiză nu poate determina nelegalitatea sesizării instanței”.

O altă opinie a fost aceea că „neîntocmirea raportului de expertiză golește de conținut drepturile inculpatului prevăzute la alin. 2 și 3 ale art. 10 din Legea nr. 241/2005, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării respectarea dreptului la apărare al inculpatului”.

Trimis pentru interpretare la Înalta Curte de Casație și Justiție, (ÎCCJ), dosarul s-a judecat, luni. Un complet de nouă judecători a stabilit că „în interpretarea art.10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024, neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror”.

Decizia primară

În forma inițială, decizia era fix pe dos. „În interpretarea art.10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024 (publicată în Monitorul Oficial nr.437 din 13 mai 2024), neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate nu determină neregularitatea actului de sesizare a instanței și restituirea cauzei la procuror”, după cum se poate observa în captura de ecran de mai jos.

Altfel spus, minuta a fost modificată peste noapte, în sens contrar și în favoarea inculpaților.

Inclusiv Daniel Gradinaru, membru al CSM, anunța ieri că „în ședința din 15 decembrie 2025, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunțat o decizie de admitere și una de respingere ca inadmisibilă cu privire la sesizările înregistrate”. Era vorba de decizia (HP) 430 cea admisă initial și de 431, decizie respinsă.

Înalta Curte a venit, marți, cu o serie de clarificări în care susține că „diferența apărută între cele două versiuni publicate ale aceleiași hotărâri nu reflectă o schimbare a soluției pronunțate, ci este rezultatul unei erori umane de publicare, survenită în procesul de afișare a documentului”.

Eroarea materială care salvează evazioniștii

Mai mult, „după încheierea deliberării, completul de judecată întocmește minuta hotărârii, care este semnată de toți cei nouă judecători ce au participat la soluționarea cauzei. Această minută reprezintă actul oficial și autentic ce consemnează soluția adoptată de complet”, se mai arată în clarificările ÎCCJ. Cu toate acestea, existența unei erori materiale este puțin probabilă, având în vedere că întrebarea principală era „dacă nu determină” sau „dacă determină”.

Care sunt consecințele deciziei de ieri a ÎCCJ cu privire la dosarele de evaziune fiscală? În primul rând toate dosarele aflate pe rol care nu au expertiza sus amintită făcută în faza de urmărire penală pentru a determina „cu exactitate” prejudiciul, se vor întoarce la procurori, cu rezultate greu de contabilizat. Cel mai probabil, acestea se vor prescrie sau vor fi clasate, deoarece nu mai este timp de expertize care durează uneori ani de zile. În cele mai multe dosare de evaziune fiscal procurorii au efectuat rapoarte de constatare, nu expertize contabile.

Evaziunea ca politică de stat

O atitudine tolerantă față de faptele de evaziune fiscală este promovată de mai mulți ani, mai exact de la propunerea legislativă de dezincriminare a evaziunii de sub un milion de euro, cu condiția plății prejudiciului, dacă cel în cauză este descoperit în urma unui control.

În martie 2023, Camera Deputaților vota o lege inițiată de Marcel Ciolacu și de Nicolae Ciucă, potrivit căreia se dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro, dacă acesta este acoperit integral, plus o majorare cu 15%, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi.

Judecătorii trag semnale de alarmă

Judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a întrerupt conferința de presă a conducerii Curții de Apel București și a reclamat presiunile colegiului de conducere asupra judecătorilor pentru a da anumite soluții, a susținut într-un interviu pentru Recorder că inclusiv în seminarii au fost sfătuiți să achite evazioniștii fiscali.

„Am avut seminarii de formare profesională la care ni se tot spune că trebuie să fim oameni. Doamna Arsenie (președintele CAB, n.red.) aşa, că trebuie să fim oameni, să fim oameni, să înţelegem problemele inculpaţilor. Am avut, de exemplu, un seminar cu tema evaziunea fiscală unde a fost adusă pentru a ţine seminarul o doamnă avocat, profesor universitar. E adevărat. Adică am şi eu cărţile dumneaei la birou, le citesc, deci nu despre asta este vorba. Numai că, în cele două zile de seminar, cam 90 la sută ni s-a explicat cum trebuie să achităm noi inculpaţii pentru evaziune fiscală.

Iar doamna Arsenie a venit personal să ne spună în cadrul acestui seminar că evaziunea fiscală de fapt nu prea există aşa, în general, şi că ar trebui să fie ultima soluţie condamnarea inculpaţilor pentru evaziune fiscală. Că ar trebui să se găsească alte variante la penal, că marea majoritate ar trebui să ajungă în civil, şi nu în penal. Mă rog, contencios probabil, şi că răspunderea administratorilor unor societăţi ar trebui să fie de ordin civil, nu penal, în cadrul acestei fapte, să zic”, a relatat ea pentru Recorder.

Din informațiile noastre cea care a susținut aceste seminarii a fost Oana Bugnar Coldea, avocată și lector universitar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Contactată, a refuzat să discute pe marginea acestui subiect.

Pe lângă dosarul de evaziune fiscal, Şenyuva Can Bender este trimis în judecată și sub acuzația de uz de armă fără drept. După patru ani de proces la Judecătoria Buftea, a primit opt luni de închisoare. Acum se judecă la Curtea de Apel București.