Mircea Cărtărescu n-a convins nici Academia Română

Mircea Cărtărescu nu prea are noroc atunci când vine vorba despre academii. Ani de zile s-a vehiculat că opera sa ar putea convinge membrii Academiei suedeze să-i ofere premiul Nobel. Nu i-a ieșit. Cel puțin deocamdată. Mai nou, ar vrea să fie membru al Academiei Române. Pare că nici aici nu i-a ieșit. Tot deocamdată.

Sectia de Filologie și Literatură a Academiei Române a respins ieri cererea prin care se propunea ca scriitorul Mircea Cartarescu să devină membru. Doar două persoane s-au arătat convinse de meritele acestuia.

  Ce spune regulamentul

Propunerile pentru primirea în Academia Română pot fi făcute de către membrii corespondenţi sau titulari ai Academiei, de instituţii de învăţământ superior, de cercetare sau de cultură din România.

Alegerea de noi membri ai Academiei Române (membri corespondenţi, membri de onoare din ţară şi membri de onoare din străinătate) se face, în condiţiile prevăzute de Statutul Academiei Române, cu totală obiectivitate şi în deplină transparenţă, unicul criteriu de primire în Academia Română fiind contribuţia la ştiinţă şi cultură, impactul asupra domeniului de activitate al candidatului.

Secţiile Academiei analizează propunerile primite, începând cu buna alcătuire a dosarului, fiind total răspunzătoare de calitatea propunerilor pe care le vor înainta ulterior Biroului Prezidiului Academiei. În acest scop, dosarele primite vor fi disponibile pentru consultare la secţie, iar candidaţii potenţiali vor fi invitaţi la o prezentare-interviu în faţa plenului secţiei.

Dacă numărul de dosare primite de o secţie este considerat prea mare, atunci se poate proceda mai întâi la stabilirea unei „liste scurte de candidaţi eligibili”, atâţia cât stabileşte secţia. Alegerea acestora se face tot prin procedura anterioară (interviu, vot secret în secţie). Alegerea candidaţilor care vor fi propuşi Prezidiului Academiei se face într-o şedinţă ulterioară de secţie; dacă se consideră necesar, secţia poate cere o actualizare a dosarului candidatului, în vederea votului decisiv.

Conform legii și statutului, Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare. Numărul maxim de membri titulari și de membri corespondenți este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din țară și din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din țară.

Membrii Academiei Române sunt aleși dintre oamenii de știință și cultură, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al țării, prin lucrări de mare valoare teoretică și practică.

Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.

Decizia de acum s-ar putea să-l nemulțumească pe scriitorul care încă din 2016  punea la îndoială, într-o postare pe FB, modul în care au fost făcute numirile în Academia Română în ultimii 25 de ani.

”Aflu că patriarhii României culturale, Neagu Djuvara şi Mihai Şora, nu sunt academicieni. Cum nu sunt nici Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Atunci cine, Doamne iartă-mă, e în Academie? Cine-a făcut primirile în ultimii 25 de ani, şi pe ce criterii? Nu cumva cineva a lăsat să intre în acest for toată intelighenţia pesedistă, naţionalistă şi anti-occidentală? Mă-ntreb şi eu aşa. Până la urmă, cine controlează Academia Română?”.