Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au rămas în pronunţare pe cererea foştilor edili de la Vâlcea de suspendare a executării pedepsei în dosarul în care aceştia au fost condamnaţi la trei ani şi jumătate de închisoare pentru luare de mită. În plus, avocaţii au cerut şi admiterea în principiu a anulării condamnării. Cei doi nu au fost prezenţi în faţa magistraţilor instanţei supreme, dar apărătorii lor au susţinut ca motiv de suspendare a executării şi de anulare a deciziei de condamnare nerespectarea de către procurori şi de către instanţele de judecată a principiului publicităţii, contradictorialităţii şi al nemijlocirii.
Concret, apărătorii au precizat că în mod nelegal instanţa supremă, în momentul condamnării celor doi, a dispus casarea deciziilor anterioare de achitare şi condamnare a celor doi foşti edili. În opinia avocaţilor, instanţa supremă ar fi trebuit să dispună casarea şi trimiterea spre rejudecare sau, oricum, să se pronunţe din nou pe valabilitatea probelor obţinute de procurori, pentru că este imposibil ca pe aceleaşi probe două instanţe să decidă achitarea, iar a treia condamnarea.
Mai mult, apărătorii au susţinut că cei doi nu au fost audiaţi în faza de recurs, deşi această procedură este obligatorie, conform legii. În plus, denunţătorul nu a fost audiat şi, ca urmare, nu a avut nici o calitate în acest dosar, deşi ar fi trebuit să aibă cel puţin calitatea de făptuitor. Avocaţii au precizat că neaudierea şi neincluderea ca parte a denunţătorului în proces au dus la vătămarea drepturilor clienţilor lor şi, implicit, la condamnare.
În replică, procurorul de caz a cerut respingerea tuturor susţinerilor apărătorilor celor doi şi menţinerea deciziei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
