Misiune imposibilă a Germaniei în China

Cu puțin înainte de discursul de la Davos în care anunța dispariția ordinii liberale bazate pe reguli, premierul Canadei fusese în vizită oficială în China. Mark Carney l-a citat la Davos pe liberalul Vaclav Havel și a dat o palma diplomatică administrației Trump. Însă acordurile cu China au fost foarte limitate – o reducere masivă de taxe vamale doar pentru 49.000 de automobile chinezești, contra unor exporturi de rapiță la taxe reduse. Atât cât să nu se supere președintele Trump. Apoi, pe 25 ianuarie, la cinci zile de la discursul de la Davos, premierul Mark Carney a declarat că va respecta strict acordul nord-american de liber schimb cu SUA și Mexic și că nu va semna vreun acord de liber schimb cu China. Premierul Canadei a ”lătrat” la Statele Unite, însă apoi a spus limpede ca nu are de gând să muște.

Cea mai dificilă vizită a cancelarului Merz

Asta se întâmplă acum și cu cancelarul german Friedrich Merz. După președintele Franței (la finalul anului trecut) și premierul Marii Britanii (în luna ianuarie), a venit rândul lui Merz să facă vizita la Beijing, pe 24-26 februarie. Pe 25 februarie, va fi primit cu onoruri militare de premierul chinez Li Qiang. În aceeași zi este prevăzută și o întrevedere tête-à-tête cu președintele Xi Jinping, axată pe relațiile bilaterale, cooperarea economică și teme de securitate.

Presa germană scrie că este poate cea mai dificilă vizită externă a lui Merz, de la preluarea mandatului. Merz a transmis semnale că nu dorește neapărat să caute să câștige bunăvoința celei de-a doua puteri economice mondiale. Spre deosebire de predecesorii săi, Olaf Scholz și Angela Merkel, el nu a ales China ca primă destinație majoră în Asia, ci India, scrie dpa. Pe de altă parte, Merz face deplasarea în China înaintea președintelui Donald Trump, cu o vizită planificată la finalul lunii martie.

Prudență maximă, pentru a nu irita America

Friedrich Merz vrea să arate deschidere către China. În timpul vizitei vor fi resuscitate formate de cooperare din vremea Angelei Merkel, cancelarul care a contribuit la explozia comerțului bilateral și care, în 16 ani la putere, a vizitat China de 12 ori. Plus nouă vizite chineze în Germania la nivel de premier și președinte. Merz vrea să reia Forumul Dialogului Germano-Chinez (parlamentari, ONG-uri, mediul academic). Ar fi prima întâlnire începând din 2019. Merz va fi însoțit si de o delegație a mediului de afaceri din Germania.

Însă oficialii germani nu scot o vorbă când vine vorba despre ce acorduri și memorandumuri de înțelegere ar putea fi semnate în China. În plus, încearcă să minimalizeze semnificația delegației de business și a resuscitării vechilor formate din era Merkel. Teama de a nu supăra America lui Trump este evidentă. Până la urmă, în decembrie 2025, pe fondul tensiunilor dintre UE si SUA, Merz a declarat că administrația Trump va găsi mereu un partener de dialog în Germania, dacă America nu dorește să negocieze cu Bruxellesul.

Industria germană vrea altă atitudine față de China

Germania dorește să își diversifice mai amplu relațiile într-o nouă ordine mondială marcată de politica marilor puteri și să reducă dependențele de țări precum SUA și China, scrie dpa. În limbaj diplomatic, acest lucru este numit „de-risking” (reducerea riscurilor).

Însă economia germană are alte așteptări de la Merz. Aproape zi de zi apar informații despre criza economiei germane: producția scade, se închid fabrici, se reduc investițiile, se pierd locuri de munca. Companiile germane sunt nemulțumite de accesul pe piața chineză, de regulile opace din China, de dezavantajele față de concurența chineză. Beijingul pune aceste companii pe o lungă listă de așteptare pentru acces la lanțurile de aprovizionare, în special cu materii prime critice.

Industriașii germani vor acțiuni concrete din partea lui Friedrich Merz. ”Ne așteptăm ca Merz să abordeze problemele legate de supracapacitatea chineză, de distorsionarea concurenței, de controlul exporturilor materiilor prime critice”, spune unul dintre liderii Federației Industriașilor Germani.

China face morală Germaniei

Dar și China are pretenții de la Germania. O spun 45 de afaceriști, specialiști și birocrați chinezi care au contacte cu Germania și au fost intervievați de Societatea germană pentru cooperare internaționala, care a elaborat un studiu despre așteptările Chinei de la cel mai important partener comercial din Europa. Pe scurt, Beijingul consideră că Germania este un partener care trebuie păstrat, însă Berlinul trebuie să depună eforturi pentru a rămâne un partener atractiv. Să renunțe la insistența cu care tratează drepturile omului în China, la tonul moralizator.

Chinezii intervievați în studiul amintit par să reia reproșurile administrației Trump la adresa Europei. Vorbesc despre ”deteriorarea ordinii publice” în Germania. Arată că Germania nu demult ”curată și politicoasă” a devenit o țară a ”muncitorilor străini”, în care afaceriștii chinezi se tem să-și lase copii să iasă în oraș. Cultura dialogului a fost înlocuită de corectitudinea politică și de gândirea elitistă, reproșează chinezii. Ei se declara nostalgici după ”vechea Germanie” cu care afacerile se desfășurau mult mai ușor. Germania actuală nu mai consideră China un prieten. Iar problema legată de mineralele critice, spun chinezii, se datorează nu Beijingului, ci încercării Statelor Unite de a face din orice o chestiune de securitate.

Fostul guvern de coaliție condus de Olaf Scholz pare să fi afectat relațiile cu China. Chinezii intervievați în studiul amintit consideră că fostul ministru de Externe, ecologista Annalena Baerbock, s-a comportat ca o „persoană needucată” în relația cu China. Asta ar fi costat Germania câteva miliarde de euro în relația cu Beijingul.

China lansează o ofensivă în presa germană

Vizitele în marile capitale asiatice întreprinse de oficialii UE și de liderii statelor UE sunt mereu interpretate ca încercări ale Europei de a se distanța de Statele Unite și de a-si căuta autonomia strategică, cel puțin la nivel economic. Însă lucrurile se văd diferit din perspectiva Chinei. Relația cu UE și Germania este afectată de deciziile americane de a se îndepărta de companiile chineze. Europenii nu fac decât să urmeze această politică, fără a avea ”gândire independentă”, le reproșează chinezii.

Presa germană s-a umplut în câteva zile cu articole semnate de corespondenți în Asia și de specialiști ai think tankurilor și membri ai Institutului Confucius care cer o apropiere imediată intre China și Germania. Ignorarea la nivel diplomatic a Chinei de actualul guvern este descrisă ca o mare greșeală. Principalul partener comercial nu poate fi ignorat în acest fel fără ca economia germană să nu sufere.

Presiuni penytru un acord de liber schimb UE-China

Au apărut informații despre presiuni făcute de Beijing asupra guvernului de la Berlin, pentru ca Germania să susțină un acord de liber schimb între UE și China.  Aceasta ar urma sa fie o temă a discuțiilor pe care Friedrich Merz le va purta în China. ”Chinezii presează mult pentru un acord de liber schimb. Vor ca Germania să susțină un asemenea acord. Au început să facă asta foarte intens și comanda vine de la vârf”, a spus un oficial german care pregătea vizita lui Merz.

Exporturile germane în China s-au prăbușit cu 20% față de vârful atins în 2022. Scăderea în domeniul auto a fost uriașă – 66%. Profiturile firmelor germane din China au scăzut si ele. Concurenta chineză este acerbă. Ea se manifestă și pe terțe piețe. Generatoarele chineze, mașinile unelte, industria chimică reușesc să ia fața produselor din Germania – liderul de până acum. Tendința este întărită de devalorizarea yuanului în raport cu euro, dar și de tarifele impuse de SUA pentru produsele chinezești. Acum acestea vin în cantitate și mai mare in Europa. Un acord de liber schimb cu China ar inunda și mai mult piața europeană. La fel de important, ar fi o declarație de război comercial la adresa SUA.