Moda, ca un roman

Manzoni o descria pe Lucia din „Logodnicii” elegantă, cochetă, într-o rochie cu corsajul din brocart cu flori, cu mâneci largi, brodate. Era rochia tradiţională pe care ţărăncile lombarde o purtau în zilele de sărbătoare în secolul al XVII-lea. Cu broderii în alb şi roşu erau şi veşmintele Angelicăi Sedara din „Ghepardul”. Lucien de Rubempré, din „Iluzii pierdute” de Balzac, purta, de asemenea, veste cu broderii pentru a cuceri Parisul. De la rochia de bal a Angelicăi la rochia dreaptă a lui Holly Golightly din „Micul dejun la Tiffany”, până la haina de blană cu broderii a perfidei Crudelia De Mon, din „101 dalmaţieni”, şi bikinii cu buline, pătrate şi flori ai Lolitei, în marile romane, scriitorii nu povestesc numai istoria protagonistului, dar descriu şi veşmintele, reconstituind fiecare epocă.

Primăvara 2011, un glam de inspiraţie romantică

Roberto Cavalli

Astăzi, brocartul, broderiie şi blănurile, cultura barocă, opulentă sunt trecute prin filtrul modern industrial. Brocartul capătă irizaţii metalice, iar dantela acoperă sacouri de inspiraţie masculină. Designerii recomandă pentru ţinutele luxoase rochii din brocart auriu purtate cu o haină de blană şi mănuşi lungi din piele. Pentru un joc masculin-feminin, rochii tip furou cu broderie şi un sacou dantelat, accesorizate cu multe pietre.

Alexander McQueen, ultima defilare

Pentru a fi reginele serii, alegeţi piese cu detalii spectaculoase, cu aplicaţii din paiete şi broderii ca odinioară, rochii din catifea pentru a oferi un aer de nobleţe ţinutei de cocktail. Pentru a pune în valoare ţinutele parcă desprinse din filme şi din literatură, designerii, ca maestrul Marc Jacobs de la Louis Vuitton, propun atributele unui stil „Ladylike”, în poşeta „Speedy”, din piele geluită de viţel ce dă senzaţia unei broderii, cu aplicaţii de paiete, inserţii de broderie din dantelă sau ţesături din fire metalice reinterpretată în nenumărate variante, la fel şi genţile lui Roberto Cavalli.

Alexander McQueen

Casa Alexander McQueen se întrece în rochii cu bogate broderii aurii pe fond negru sau pe fond ocru, la fel Balmain, ori Hervé Léger sau Marios Schwab, în rafinate combinaţii de bejuri punctate uneori cu roşu ce amintesc de călugăriţele de odinioară ce brodau în fir de aur.

Alexander McQueen 2011

Percepţia lui Christian Lacroix în materie de haute-couture a rămas aceeaşi explozie de culoare, libertate fără limite, somptuozitate, amestec de broderii şi pene, totul pentru un rezultat unic şi fabulos. Numele lui Karl Lagerfeld este sinonim cu eleganţa, opulenţa şi elitismul. La Chanel el recreează apariţii diafane şi sexy. Stilul inconfundabil al celebrei Case haute-couture Christian Dior se află, de mulţi ani, sub semnătura lui John Galliano. Creaţiile extravagante şi prezentările atipice ale rochiilor din mătase sau tafta, cu broderii opulente, perle, aduc aminte de călugăriţele de odinioară. Femeia imaginată de Valentino e în afara timpului. Romantică şi feminină, punând pe primul loc eleganţa. Linia croiurilor se distinge şi de această dată. Designerii Casei, Maria Grazia Chiuri şi Pier Paolo Piccioli, au realizat o colecţie ce pare ieşită dintr-o poveste modernă, reuşind să spulbere îndoielile scepticilor, printr-o colecţie dominată de rafinament şi graţie. Rochii de diferite lungimi de ceremonie sau pentru evenimente speciale, care fascinează prin formele lor, un glam rock de inspiraţie romantică. Culorile sunt neutre sau delicate ca pentru o modernă principesă romantică: bej, culoarea pudrei, gri perlă, galben şi negru. Nu lipseşte componenta seducătoare prin maliţioasele transparenţe.

Elegante, sofisticate, boeme sunt femeile imaginate de Roberto Cavalli, care în această toamnă a serbat 40 de ani de carieră. La ultima defilare de modă au participat Elisabetta Canalis şi George Clooney, Lindsay Lohan, Courtney Love, Meredith Osrom şi Ron Wood.

Armani

Încă o dată, strada Bergognone de la Milano a fost scena defilării de modă Giorgio Armani pentru colecţia primăvară-vară 2011. Un spectacol de clasă la care au participat Megan Fox şi soţul său, Brian Austin Green, George Clooney şi Elisabetta Canalis, fotbalistul de la Inter, Wesley Snejder, împreună cu soţia sa, Yolanthe. Albastrul spre bleumarin este culoarea Regelui Giorgio, tonalitatea preferată a Reginei deşertului. Valentino depăşeşte uneori roşul său obişnuit apelând şi la violetul cardinalilor sau argintiul amintind firul preţios al vechilor haine liturgice. Pentru efecte spectaculoase introduceţi în garderobă un clutch cu motive decorative din paiete. Toate aceste fascinante rochii de seară din metri întregi de mătase, dantele şi voaluri brodate le-au etalat pe podiumuri Diane Kruger, Sarah Jessica Parker, Iman, Abbey Lee Kershaw, Kate Moss, Catherine Zeta-Jones, Elisabeth Hurley, Charlize Theron şi Kylie Minogue.

Arta broderiei

John Galliano, arta reciclării broderiei

De-a lungul timpului, mângâierea colorată a broderiilor a amplificat „Creaţia divină”. Preferând motivele florale şi fructele, monahele dădeau adevărate probe de virtuozitate, combinând mătăsurile policrome, firul de aur şi de argint, perlele şi (mai ales în secolul al XVIII-lea) paietele metalice. Pentru piesele mari, ţesătura de fond provenea cel mai adesea, după o tradiţie de care beneficia clerul, de la somptuoasele rochii donate de marile doamne caritabile. Foarte ataşate păstrării tezaurului lor religios şi artistic, călugăriţele au remontat o mulţime de broderii vechi pe materiale noi în cursul ultimelor două secole.

Muzeul „Bunei Vestiri” de la Moulins deţine adevărate tezaure de broderie. În timp ce Ordinul Bunei Vestiri celebra, în 2010, cel de la patrulea centenar, o expoziţie a adus un omagiu talentului de brodeze al călugăriţelor.

Printre ordinele religioase legate de reconquista catolică în urma Conciliului din Trento (1545-1563), Ordinul Călugăriţelor Bunei Vestiri, fondat la Annency de François de Sales şi Jeanne Chantal şi recunoscut de Papă în 1618, se singularizase prin frumuseţea veşmintelor pentru serviciul liturgic şi pentru ţesăturile brodate în mănăstirile sale.

Ordinul Bunei Vestiri, fragment de broderie

O dalmatică italiană de la sfârşitul secolului XVIII sau începutul celui următor, provenind de la Genova, ţesută cu fir de argint şi brodată cu fir de aur, un patrafir realizat la mănăstirea din Puy-en-Velay, pentru beatificarea, în 1753, lui Jeanne de Chantal, din damasc brodat cu aur şi mătase, un acoperământ de potir, având în centru figura lui François de Sales, broderie cu fir de aur şi argint şi cu perle, lucrată la mănăstirea din Blois cu ocazia canonizării fondatorului, un alt patrafir de mătase albă cu fir de aur şi de mătase policromă, din anii 1870, dau măsura somptuozităţii unei Europe întregi. Acest ultim patrafir, atipic prin motivul său decorativ, un rug de trandafiri, a fost brodat de prinţesa austriacă Lobkowitz şi adus la mănăstirea Buna Vestire de la Paray-le-Monial, unde mistica Marguerite-Marie Alacoque (1647-1690) fusese călugăriţă.

Broderiile se înzeceau cu prilejul beatificării şi canonizării membrilor fondatori. Prevăzând ceremoniile, mănăstirile reînnoiau sau, mai bine spus, aduceau la moda zilei veşmintele oficianţilor şi obiectele legate de serviciul divin.

Un patrafir cu decor de anghinare, brodat cu mătase verde, albă, roşie şi cu fir de argint, cu dantelă din fir de argint de la sfârşitul secolului XVII sau începututul celui de al XVIII-lea, provine de la mănăstirea din Modena, un altul, festonat cu fir de aur şi cu mătăsuri policrome, a fost realizat la mănăstirea din Mâcon între 1715 şi 1730. În secolul al XIX-lea, aceste festoane au fost remontate pe o ţesătură din mătase şi fir de argint.

După Revoluţia Franceză, gustul pentru broderie a rămas viu în vechile comunităţi, refăcute, dar şi în alte aşezăminte noi, fondate de Ordin. Arta broderiei a cunoscut o ultimă amploare la începutul secolului XX, cu prilejul tricentenarului Ordinului şi al canonizării (1920) Mariei Alacoque. Au fost făcute achiziţii importante de broderii şi de la casele de comerţ specializate, foarte active încă din timpul domniei lui Louis-Philippe.

O capă violet cu medalion central, având efigia lui François de Sales şi flori din mătase policromă, datând din anii 1660, a fost remontată în 1887, la Nantes, pe mătase violet decorată cu Crucea de Malta în fir de aur.

Portrete ţesute din mătase la Prelle

Broderie a Manufacturii Prelle

Incredibile portrete ţesute din mătase ale lui Ludovic XIV şi Ecaterinei a Rusiei au fost create la Manufactura Prelle. Gustul şi repertoriul artelor decorative din secolul al XVIII-lea au fost marcate profund de Philippe de Lasalle, desenator şi ţesător, cu motivele sale florale elegante. Cu ocazia Anului Franţa-Rusia, manufactura a scos din arhivele sale ţesături realizate pentru curtea imperială rusă. O asemănătoare expoziţie a fost prezentă şi la Muzeul de Artă de la Bucureşti, prezentând costume pentru Baletele Ruseşti ale lui Diaghilev.

Rochii Art Deco

Sonia Delaunay

Desenele pe textile constituie una dintre cele mai importante contribuţii la artele decorative ale secolului XX. Mai multe rochii create de Sonia Delaunay, cu forme şi ritmuri determinate de culoare, sunt expuse la sala Art Deco a Muzeului de Artă Modernă, alături de pânzele lui Robert Delaunay. Aflat acum în renovare, Muezul Galliera a împrumutat câteva dintre aceste preţioase textile pentru o expoziţie tematică „Ruşii la Paris”. Natalia Gontchearova ocupă un loc important cu două creaţii influenţate de strălucirea Baletelor Ruse, aşa cum dovedeşte o rochie din crepe de Chine neagră, de la 1925, pusă în evidenţă de o strălucitoare policromie. Creaţiilor textile ale celor două artiste li se adaugă o vestă din pânză de bumbac alb şi roşu, concepută de croitorul Paul Poiret (către 1920), care era fascinat de cultura rusă.