Moscova denunță „politica distructivă” a Franței, Germaniei și Marii Britanii în Ucraina

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Mihail Galuzin, i-a convocat la Moscova pe ambasadorii celor trei mari puteri europene. Întâlnirea are loc la scurt timp după ce liderii occidentali s-au reunit la Londra cu Volodimir Zelenski pentru a stabili liniile directoare ale unui potențial armistițiu, inițiativă respinsă parțial de Kremlin.

De Stefan Lupu - Redactor coordonator
Moscova denunță „politica distructivă” a Franței, Germaniei și Marii Britanii în Ucraina

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Mihail Galuzin, i-a convocat la Moscova pe ambasadorii celor trei mari puteri europene. Întâlnirea are loc la scurt timp după ce liderii occidentali s-au reunit la Londra cu Volodimir Zelenski pentru a stabili liniile directoare ale unui potențial armistițiu, inițiativă respinsă parțial de Kremlin.

Tensiunile diplomatice dintre Federația Rusă și principalele puteri europene s-au acutizat joi, 11 iunie 2026. Adjunctul ministrului rus de externe Serghei Lavrov, Mihail Galuzin, s-a întâlnit în capitala rusă cu ambasadorii Franței, Germaniei și Marii Britanii, oficiali care reprezintă grupul informal de securitate cunoscut sub denumirea de „E3”. Moscova a profitat de această sesiune pentru a condamna sprijinul militar și logistic acordat autorităților de la Kiev.

Discuțiile vin într-un moment extrem de dinamic pe scena externă, la doar câteva zile după ce liderii celor trei state europene s-au reunit duminica trecută la Londra, în Downing Street, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a sprijini apelul acestuia la un armistițiu. În ciuda tonului critic impus de gazde, ambasadorul francez la Moscova, Nicolas de Riviere, a oferit o declarație temperată presei internaționale la ieșirea din sediul ministerului, catalogând discuția cu Galuzin drept „bună” și anunțând emiterea unui comunicat comun ulterior.

Condamnarea „coaliției celor dispuși”

Poziția oficială transmisă de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a păstrat liniile dure ale discursului geopolitic promovat de Kremlin. Mihail Galuzin a acuzat Parisul, Berlinul și Londra că prelungesc în mod artificial ostilitățile prin finanțarea directă a armatei ucrainene.

Purtătorii de cuvânt de la Moscova au detaliat argumentele prezentate delegației europene:

„o evaluare obiectivă a politicii distructive urmărite de conducerile ţărilor lor în ceea ce priveşte criza ucraineană, care are ca scop încurajarea maximă a regimului de la Kiev să continue războiul împotriva Rusiei în numele, pe cheltuiala şi cu asistenţa directă a «coaliţiei celor dispuşi» din Occident. Abordările fundamentale ale părţii ruse în ceea ce priveşte căutarea unei soluţii politice şi diplomatice a conflictului, bazată pe abordarea cauzelor sale profunde, au fost explicate”.

Condițiile de pace stabilite la Londra și contraofensiva lui Putin

Mărul discordiei în noua rundă de consultări îl reprezintă termenii fixați la summitul din Marea Britanie între Zelenski și liderii E3. Formula de compromis agreată de aliații occidentali pentru demararea unor eventuale negocieri include trei piloni tehnici majori:

  • Baza de negociere: Actuala linie de contact dintre trupele ruse și ucrainene să fie punctul zero al discuțiilor;

  • Garanții internaționale: Oferirea de garanții de securitate cu caracter juridic obligatoriu pentru Ucraina, dublate de desfășurarea unei forțe multinaționale de menținere a păcii;

  • Despăgubiri din active înghețate: Menținerea blocajului asupra activelor financiare rusești din băncile occidentale până când Moscova va compensa integral daunele de război.

Deși președintele rus Vladimir Putin a adoptat o poziție intransigentă față de termenii impuși de europeni, el a lăsat o portiță deschisă către dialogul transatlantic, sugerând că propunerile avansate de președintele american Donald Trump ar putea constitui o bază de discuție.

Totuși, liderul de la Kremlin a respins categoric posibilitatea ca Uniunea Europeană sau statele membre să acționeze ca mediatori legitimi în acest dosar. Într-o declarație acordată presei străine la Sankt Petersburg, Putin a subliniat că nicio țară care asistă militar direct o tabără aflată în conflict armat nu poate pretinde un statut de neutralitate sau un rol de arbitru pe scena păcii, scrie News.ro, citând datele transmise de Reuters.

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. Cum sa mai aiba incredere Rusia in tarile mentionate , cand acestea sunt pricipalii vinovati de ceea ce se intampla in Ucraina.
    Fac referire la tratatele de la Minsk, si Istanbul , cand aceste tari au declarat ca au tras de timp ca sa inarmeze Ucraina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.