Motivarea CCR în cazul pensiilor de serviciu

Judecătorii Curţii Constituţionale au motivat, luni seară, decizia de admitere, în integralitate, a obiecţiei privind pensiile de serviciu prin „lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii” de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia”.

Potrivit unui comunicat de presă, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituţională.

Curtea Constituţională a stabilit că, în cauza de faţă, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea articolului 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competenţa legiuitorului să aprecieze asupra frecvenţei modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu şi, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.16 şi art.124 alin.(3) din Constituţie, precizează CCR.

„Lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie”, se arată în comunicatul citat.

În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituţională al raporturilor dintre Guvern şi Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.

Potrivit sursei citate, reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de
serviciu din sistemul justiţiei. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar şi a obligaţiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Caracterul succesiv al unor reforme sau evoluţii legislative nu este în sine contrar securităţii juridice atât timp cât Parlamentul urmăreşte în mod coerent atingerea unei finalităţi raţionale, care să integreze în mod organic soluţiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluţiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiţia ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp şi să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertăţile fundamentale ori standarde, principii, valori constituţionale. Mai mult, nicio prevedere constituţională nu stabileşte o interdicţie temporală în privinţa Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu, notează judecătorii CCR.

„De vreme ce Legea nr.305/2022 stabileşte un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de iniţiator al actului normativ criticat, are obligaţia de a îl respecta”, subliniază judecătorii.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, se mai arată în comunicatul citat.

Citeste si 

Verdictul CCR: legea privind pensiile magistraților, neconstituțională