Nominalizarea lui Claudiu Năsui la conducerea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării era aproape destinată exploatării propagandistice de către partea rusă, care deja discută despre imperialismul românesc. Un fost ministru al Economiei de la București, încă deputat la București, primește cetățenia Republicii Moldova și, în aceeași zi, acceptă invitația premierului Vasile Tofan. Năsui a anunțat că va renunța la mandatul din Parlamentul României și că vine la Chișinău pentru reforme, liberalizare și susținerea antreprenorilor.
Aceste fapte pot ridica întrebări legitime despre rapiditatea procedurii, criteriile selecției și absența unei explicații convingătoare privind căutarea candidaților în Republica Moldova. Dar propaganda nu lucrează cu întrebări, ci cu verdicte. Igor Dodon a anunțat imediat Planul B în acțiune, l-a etichetat pe Năsui drept demnitar sorosist și a descris nominalizarea ca pregătire a anexării țării de către România. Potrivit lui, unionismul târâtor ar avansa pas cu pas, iar PAS ar comite trădare națională. Dintr-o propunere de ministru a fost construită, în câteva ore, dispariția statului.
Momentul ales amplifică emoția, mai exact nominalizarea a fost anunțată cu două zile înaintea Zilei Independenței. Dodon a exploatat imediat coincidența pentru a sugera o provocare deliberată. În acest cadru, cetățenia nu mai apare ca un act juridic, ci ca pașaportul unei operațiuni ostile împotriva statalității moldovenești.
De la cetățenie la „românizarea” instituțiilor
Prima narațiune va fi aceea că România nu mai sprijină Republica Moldova, ci îi preia instituțiile. Publicația rusofonă KP Moldova a oferit deja formula perfectă, mai exact dimineața cetățenie, seara fotoliu, întrebând dacă nu asistăm la românizarea târâtoare a aparatului de stat. Propaganda rusă a legat cazul Năsui de numirea Ancăi Dragu la Banca Națională și a Ramonei Strugariu la Institutul Național al Justiției, sugerând existența unui plan coordonat de transferare a conducerii către persoane venite din România.
Alte publicații au împins mesajul mai departe conssiderând că Sandu aduce nu profesioniști, ci sorosiști, transformând mai multe numiri distincte într-o rețea politică ocultă. Aceste elemente pot deveni ulterior materia primă pentru mesajul că integrarea europeană este doar denumirea diplomatică a Unirii.
A doua narațiune va susține că locuitorii R. Moldova sunt transformați în cetățeni de rang secund. Criticile lui Ion Ceban, Vlad Filat și Renato Usatîi, despre importarea cadrelor și ignorarea specialiștilor locali, pot fi desprinse de context și împinse spre concluzia că PAS nu mai are încredere în propriul popor.
Războiul declarațiilor
A treia direcție este economică. Năsui vorbește deschis despre piață liberă, reducerea intervenției statului, liberalizare și continuarea privatizărilor. Aceste opțiuni merită dezbătute sever, deoarece pot produce câștigători, pierzători și costuri sociale. În propaganda pro-rusă, însă, orice reformă a întreprinderilor publice va deveni vânzarea R. Moldovei, iar orice investitor român va fi prezentat drept beneficiar al anexării. Totodată, otice reducere bugetară va fi atribuită unui experiment ordonat de Bruxelles sau George Soros.
Astfel, Năsui va putea fi transformat simultan în administrator colonial, agent ideologic și lichidator al economiei naționale. Nici rezultatele sale nu vor mai conta. Un succes va fi descris ca preluare românească, iar un eșec ca dovadă că Occidentul folosește Republica Moldova drept laborator.
Guvernarea nu trebuie să răspundă acestei campanii prin ignorarea criticilor. Dimpotrivă, trebuie să publice argumentele selecției, să explice procedura cetățeniei și să prezinte obiective măsurabile pentru mandat. Lipsa transparenței hrănește propaganda. A confunda cooperarea cu ocupația este vechiul truc prin care Moscova încearcă să convingă moldovenii că suveranitatea lor există numai la distanță de România și de Uniunea Europeană.
USR „fabrică „! Kremlinul are alte preocupări.
Dar Nicușor Dan când primește loc de muncă aici ?