Nici tancurile nu-i vor opri

”Când numărul lor va ajunge la o limită, nici tancurile nu-i vor opri”, spunea pentru Politico.eu un diplomat de la Kabul, cu referire valul migrator care se pregătește în Afganistan. Asta era cu câteva zile înainte de căderea capitalei în mâinile talibanilor, când în oraș se refugiau mii și mii de locuitori din provinciile capturate deja de talibani.

Până acum, liderii talibani au indicat că nu-i vor opri pe afgani să părăsească țara. Însă unde se vor duce. O primă țintă este Iranul. Politico.eu estimează că în apropierea graniței cu Iranul sunt circa trei milioane de refugiați. Guvernul de la Teheran, suspus sancțiunilor, spune că va încerca să construiască tabere de refugiați la frontieră, însă are nevoie de finanțare internațională. Va veni aceasta sau va cântări mai mut teama Vestului că banii vor fi folosiți în alte scopuri de teocrația de la Teheran?

Turcia este o altă destinație pentru afgani. Însă Turcia găzduiește deja 4 milioane de refugiați, în special din Siria, unde Ankara s-a implicat direct în război, pentru a împiedica apariția unui stat kurd la frontiera sa sudică. Apoi, turcii nu mai vor să primească alți refugiați, se tem de impactul economic și cultural. ”Opinia publică turcă este împotriva altor refugiați, în special din Afganistan, pentru că afganii au o cultură și obiceiuri diferite de cele din Turcia”, scrie Politico.eu.

Chiar și o deschidere a Turciei în fața afganilor nu este de bun augur pentru Europa. Regimul Erdogan a semnat un acord pentru 6 miliarde de euro din partea UE (un acord negociat daor de cancelara Angela Merkel și fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, peste capul statelor membre), pentru a ține milioanele de sirieni în țară și a feri Europa de un nou val migrator. A fost un șantaj al președintelui Erdogan care a funcționa doar sub aspect financiar, pentru că regimul de vize nu a fost anulat și nici negocierile pentru aderare la UE nu a fost reluate. Acum, angajamentul Turciei (anterior căderii Kabulului) de a asigura securitatea aeroportului din capitala afgană după retragerea SUA este văzut cu îngrijorare la Bruxelles, pentru că implicarea Ankarei in Afganistan ar putea oferi noi pârghii de presiune regimului Erdogan.

”Estimez că trei milioane de afgani vor încerca să vină în Europa în viitorul apropiat”, a spus la televiziunea germana WDR Sybille Schnehage, care lucrează pentru un ONG umanitar din Afganistan începând din anii 1980 și cunoaște bine ce se întâmplă acolo. În opinia ei, singura soluție de a reduce presiunea migrației este ridicarea nivelului de trai în mediul rural din Afganistan, acolo unde multe fete sunt răpite, pentru că bărbații nu au suficienți bani pentru a-și cumpăra soția (circa 5000 de euro), conform tradiției. Dar va putea UE să reușească acolo unde miile de miliarde de dolari ai americanilor nu au construit mai nimic?

”Îi întreb mereu pe afgani: de ce nu vă duceți în Arabia Saudită, acolo sunt musulmani, e cultura voastră. Răspunsul e mereu același: nu, în Germania e mai bine. Deci trebuie să ajutăm la dezvoltarea zonelor rurale. Dacă nu, consecințele pentru Germania și Europa sunt destul de clare”.

Una dintre aceste consecințe este indicată de un alt diplomat de la Kabul, citat de Politico. ”Imigranții de la granița cu Iranul vor porni în cele din urmă spre Europa. Și am putea vedea cum cade un guvern european și apoi încă unul, și încă unul”.

Politico.eu scrie că ”ar fi o eroare fundamentala din partea Europei să considere că situația actuală din Afganistan este vina altcuiva” și că Bruxellesul a greșit în 2015, la apogeul crizei migrației, spunându-le cetățenilor UE că situația este una excepțională, care nu se va mai repeta.