„Noua construcţie europeană seamănă cu legenda Meşterului Manole!”

– Suntem la finalul unei epoci sociologice europene care şi-a dovedit limitele. Este o perioadă a reconstrucţiei, se caută noi modele, însă totul se desfăşoară în ritm de melc, pe bâjbâite…

„Noua construcţie europeană seamănă cu legenda Meşterului Manole!”

– Suntem la finalul unei epoci sociologice europene care şi-a dovedit limitele. Este o perioadă a reconstrucţiei, se caută noi modele, însă totul se desfăşoară în ritm de melc, pe bâjbâite…

– Suntem la finalul unei epoci sociologice europene care şi-a dovedit limitele. Este o perioadă a reconstrucţiei, se caută noi modele, însă totul se desfăşoară în ritm de melc, pe bâjbâite. Putem participa la această construcţie şi eventual să şi impunem un model de sorginte românească?

– Am tot respectul pentru valoarea profesională a sociologilor din ţara noastră dar şi pentru cei europeni care au dat dovadă de profesionalism. Aş considera că până acum ei au fost mai mult auziţi, şi nu ascultaţi. Este momentul să dobândească în interiorul instituţiilor decizionale  o poziţie absolut dominantă, în sensul în care rezultatele cercetărilor de natură sociologică, rezultate care până la urmă pun diagnosticul fiecărei societăţi în parte, să fie luate foarte în serios în consideraţie, iar  remediile pe care asemenea cercetări le cuprind, să fie deîndată aplicate. Asta pentru a ’’vindeca’’ acele tare ale societăţilor cărora asemenea studii li se adresează.

În acelaşi timp trebuie să se facă acel pas major în plus, în sensul în care în urma unei analize deosebit de lucide a părţilor mai puţin bune dar şi a celor care au funcţionat sub o formă sau alta,  să rezulte un model social viabil, puternic,  în cadrul căruia,  într-o măsură absolut superioară, oamenii să-şi găsească fiecare în parte şi toţi laolaltă împlinirea destinului lor . Din păcate, acest lucru nu s-a realizat până acum, decât într-o foarte mică măsură şi doar pentru foarte puţini, care poate ei înşişi la rândul lor poate s-au amăgit atunci când au crezut că s-au împlinit la nivel individual sau comunitar.

– Vorbim doar de contextul românesc?

– Nu, vorbim despre  contextul european la care suntem atât de conectaţi. Şcoala românească de sociologie poate da soluţii atât pe plan naţional cât şi european. Mizez pe capacitatea sociologilor noştri de a fi direct implicaţi în ceea ce înseamnă decizie la nivelul Comisiei Europene, la nivelul Parlamentului European, pentru că dacă tot se vorbeşte – ipotetic cel puţin – despre o Europă chiar mai unită decât cea actuală, unirea ei trebuie să se fundamenteze pe un model social viabil.

– Vedem Europa, cel puţin cea pe care ne-o doream odată, ca un ţărm mult prea îndepărtat. N-ar trebui să fim mai verticali şi să ne schimbăm puţin optica ?

– Am fost şi vom fi întotdeauna europeni, cel puţin dacă facem apel la spusele lui Paul Valery, potrivit cărora, sunt europene toate acele popoare care au ’’suferit’’influenţa culturii occidentale greceşti , a sistemului de organizare generat de cultura Imperiului Roman şi care sunt creştine. Deci, toate aceste puncte de vedere care definesc caracteristicile fundamentale europene ale unui popor ne fac să fim perfect eligibili, să ne încadrăm în această ’’grilă’’ fără nici cea mai mică problemă. Trebuie doar să ne reafirmăm un ’’dat’’. Nu avem altceva de făcut decât ca în temeiul acestui dat al nostru ca popor, să participăm loial la o construcţie europeană care, iată,  se reia  de la-nceput şi care, păstrând proporţiile se asemuieşte cu legenda Meşterului Manole. Şi cu atât mai mult, cu cât această legendă s-a născut la noi, putem să participăm la ceea ce –nseamnă refacerea Europei de mâine.

 Poza de la deschiderea anului univ.2012-2013

– Suntem la începutul unui nou an universitar. Oare n-ar trebui şi o altă abordare în pregătirea  generaţiilor de mâine?

– Universităţile româneşti, dar şi cele din restul Europei trebuie să adauge din acest an o plusvaloare. Cu alte cuvinte, auspiciile sub care începe anul universitar 2012-2013, astăzi 1 octombrie 2012 sunt favorabile, pentru că este vorba de un moment care cere de la sine o reafirmare a personalităţii fiecărui tânăr pentru Europa de mâine, pentru a spera la mai mult decât ne poate oferi ea în acest moment. E necesar ca aceşti  tineri să fie conştienţi de faptul că această construcţie stă şi în mâinile lor şi că trebuie să fie mai bine pregătiţi pentru a participa la ceea ce numim astăzi regenerarea socială şi mai ales morală a sistemului. Este şi responsabilitatea fiecărui profesor universitar să participe la acest tip de educaţie. Le doresc tuturor celor implicaţi în sistemul educaţional mult succes în noul an universitar şi fiecărui student,  odată ce a intrat pe porţile Universităţii, să plece la drum cu speranţă şi cu dorinţa de a se desăvârşi.

‘>

‘>

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.