Noua strategie națională de apărare. Rusia, cea mai mare amenințare

În noua strategia de apărare a României, serviciile de informații vor avea un rol în lupta împotriva corupției.

• Lupta împotriva corupției. Limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații.

• Limitarea drastică a corupției prin:
  • abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile
  • implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție
  • corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale;

Noua strategie de apărare pune în continuare parteneriatul strategic cu Statele Unite pe un loc fruntaș.

• În același timp, această Strategie dă o importanță covârșitoare și Parteneriatului Strategic cu SUA, pilon de neînlocuit al securității noastre și platformă de avansare a prosperității României. Prezența militară a SUA în țara noastră, precum și investițiile americane, cu precădere în domenii strategice și de frontieră tehnologică, vor putea să ducă Parteneriatul nostru în etapa maturității sale depline, optimizând fundamentele securității noastre naționale.

Documentul vorbește și despre o nouă ordine internațională, în care actorii principali sunt SUA, China, Rusia și UE. ,,Acest climat geopolitic prezintă riscuri pentru România atât în domeniul securității, cât și în cel economic și comercial.”

• Evaluarea evoluțiilor recente de securitate și a proiecțiilor pentru următorii cinci ani indică un grad crescut de impredictibilitate a mediului geopolitic. Am intrat într-o perioadă de incertitudine la nivel global, în care ordinea internațională din trecut este modificată radical de competiția și relațiile în continuă schimbare dintre marile puteri, de acte de agresiune, care se suprapun dezvoltării tendințelor autoritare și extremiste în numeroase țări. Creșterea tensiunii în plan militar, generată de escaladarea atacurilor Federației Ruse împotriva Ucrainei și multiplicarea provocărilor sale împotriva statelor occidentale prezintă un risc imediat pentru România și Europa, în timp ce interacțiunea dintre SUA, China, Rusia și UE este determinantă pentru conturarea pe termen lung a unui nou echilibru global. Acest climat geopolitic prezintă riscuri pentru România atât în domeniul securității, cât și în cel economic și comercial.

Rusia este menționată de cel puțin 18 ori, fiind catalogată drept cea mai mare amenințare. ,,Acțiunile ostile ale Federației Ruse constituie principalele amenințări la adresa securității naționale.”

• Această Strategie furnizează răspunsuri pe termen mediu la un context de securitate mai dramatic decât oricând. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a readus războiul în Europa, forțează modificarea brutală a frontierelor și, în logica de mult apusă a sferelor de influență, încearcă redefinirea echilibrelor geopolitice continentale. Invadarea Ucrainei de către Rusia reclamă reacția noastră imediată și mobilizarea unor resurse importante pentru ca vecinii noștri să reziste agresiunii și să obțină nu doar o încetare temporară a ostilităților, ci și o pace justă și durabilă, în acord cu dreptul internațional. Agresiunea rusă, cu efectele ei de impredictibilitate și instabilitate la Marea Neagră, se adaugă însă celorlalte provocări, imediate sau mai îndepărtate, la securitatea țării noastre: creșterea competiției geopolitice globale, revenirea la logica blocurilor economice și de securitate concurente, protecționismul comercial și lupta pentru controlul noilor tehnologii și al metalelor rare, revoluția Inteligenței Artificiale / IA în domeniul civil, dar mai ales în cel militar etc.
• Acțiunile ostile ale Federației Ruse constituie principalele amenințări la adresa securității naționale, Moscova fiind responsabilă de perpetuarea instabilității în regiune și pe întreg continentul european, prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, militarizarea Mării Negre și consolidarea capacităților militare ofensive. Este de așteptat ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, la limita aplicării Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. De asemenea, utilizând tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activități cibernetice ostile, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și acțiuni avansate de manipulare – menite să altereze percepțiile asupra realității, să discrediteze autoritățile române și să afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic.
• Documentul de față operează plecând de la o platformă de evaluare realistă a amenințării multidimensionale pe care o reprezintă acțiunile ostile ale Federației Ruse, precum și de la riscurile create de contextul de securitate relevant pentru România. Astfel, nu se poate neglija că, începând cu anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a modificat în propriul avantaj echilibrul strategic la Marea Neagră, prin crearea unor noi capacități anti-acces și interdicție de zonă (A2AD). Adițional, după declanșarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Federația Rusă a generat în arealul pontic o instabilitate de natură să afecteze interesele de securitate și economice ale României. Încălcările recente ale spațiului aerian al României confirmă evaluarea anterioară și adaugă preocupări noi pe agenda cetățenilor și instituțiilor noastre. E esențial de amintit și instrumentarul hibrid pe care Federația Rusă îl utilizează pentru a-și atinge obiectivele și care, subminând solidaritatea națională și sabotând pactul social, afectează capacitatea țării noastre de a-și apăra interesele.
• Amenințarea strategică creată de Federația Rusă afectează și Republica Moldova, statul cu care ne unește limba, istoria, cultura și destinul european. Această circumstanță impune drept unul dintre obiectivele acestei Strategii consolidarea și diversificarea angajamentului României în raport cu cel mai important dintre vecinii noștri.

Documentul vorbește și despre o posibilă graniță cu Rusia la Dunăre.

• Continuarea invaziei militare a Federației Ruse și anexarea de noi teritorii în Ucraina sporesc considerabil riscurile și amenințările  la adresa securității României. O eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă la adresa securității noastre și ar deschide calea unor evoluții impredictibile, cu efect potențial inclusiv asupra independenței și suveranității Republicii Moldova. O Ucraină independentă, suverană, un bun vecin integrat în structurile europene, cu instituții democratice puternice  este în interesul securității noastre, fapt ce justifică eforturile multiple făcute de România pentru susținerea Ucrainei în războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă.

Strategia națională de apărare a țării invocă instabilitatea din regiune și necesitatea de integrare europeană rapidă a Republicii Moldova și a Ucrainei.

• Posibilitatea ca instabilitatea din Europa de Est, Balcanii de Vest și Caucazul de Sud să se accentueze în urma acțiunilor concertate ale unor actori statali și non-statali, pe de o parte prin presiuni externe, război hibrid și conflicte prelungite, iar pe de altă parte prin investiții în infrastructura strategică: 1. perpetuarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei va crește insecuritatea în regiune, cu implicații majore la adresa securității României; 2. o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru România;

NATO rămâne un pilon de bază al strategiei de apărare.

• Conceptul-cheie al „Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030”, independența solidară, se naște deopotrivă din analiza lucidă a actualității și dintr-o viziune pe termen mediu cu privire la țara noastră. La peste două decenii de la integrarea în NATO și la 18 ani de când a devenit membră a UE, fructificând beneficiile acestor procese integrative, România se prezintă azi ca o țară mai sigură de sine, de propriile capacități și de propriul potențial. Dacă vocea României nu este încă la înălțimea dimensiunii reale a țării noastre, cu precădere la scara regiunii, este și pentru că evoluția societății și a economiei românești a devansat, adesea substanțial, adaptarea instituțiilor naționale la noile realități.

Este abordată și stabilitatea din zona Mării Negre.

• asigurarea stabilității regiunii Mării Negre, în condițiile în care afectarea libertății de navigație în Marea Neagră pune în pericol stabilitatea și prosperitatea regiunii, proiectele de conectivitate și pe cele energetice;
• consolidarea profilului României de pol de stabilitate regional, cu rol decisiv în asigurarea și menținerea securității și stabilității la Marea Neagră și pe întregul Flanc Estic al Alianței;
• menținerea atenției sporite a NATO și a UE asupra zonei Mării Negre, ca regiune relevantă pentru securitatea euroatlantică;
• întărirea rolului României în arhitectura de securitate maritimă a NATO și a Uniunii Europene, prin participarea activă la inițiative și misiuni de securitate și prin promovarea stabilității regionale în Marea Neagră;
• consolidarea securității în Zona Contiguă și Zona Economică Exclusivă;
• realizarea de noi inițiative de cooperare la Marea Neagră, îndeosebi cu Turcia și Bulgaria, dar și cu alte state interesate în asigurarea protecției infrastructurii energetice și de comunicații la suprafață și submarină.

La capitolul amenințări sunt menționate, printre altele:

• Atacurile cibernetice vor continua să reprezinte amenințări pregnante pe termen lung. Principala amenințare la adresa securității cibernetice a României este reprezentată de operațiunile informatice ofensive derulate de entități asociate serviciilor secrete ruse.
• Spionajul reprezintă o amenințare pe termen lung la adresa țării noastre, fiind de așteptat ca servicii de informații ostile să-și diversifice și să adapteze permanent modul de operare, inclusiv prin valorificarea evoluțiilor tehnologice și prin utilizarea unor intermediari.