Noul război – trei scenarii

De parcă anul 2020 nu a adus deja suficiente probleme, acum cresc riscurile unor războaie regionale. Cele mai mare armate din lume se ciocnesc în Himalaya, Turcia amenința Israelul cu cele mai grave consecințe, dacă va aplica ”acordul secolului” pentru Orientul Mijlociu elaborat de administrația Trump, iar potențiala nouă lideră a Coreei de Nord amenință Sudul. Lumea nu trece doar printr-o perioadă de pandemie, ci și una de amenințări cu războiul.

Ciocnire la înălțime între cele mai mari țări din lume

China și India își mobilizează trupele în două regiuni himalaiene disputate de zeci de ani, unde au avut deja loc cicniri, cea mai gravă dintre ele soldându-se cu 20 de morți de partea indiană. Incidentul s-a petrecut luni, în Valea Galwan, situată între regiunea Ladakh, controlată de India, și regiunea chineză Aksai Chin. Tensiunile dintre cele două puteri nucleare și cele mai populate țări din lume, începuseră din luna mai. De atunci, numărul trupelor mobilizate acolo a crescut exponențial. Chinezii au săpat tranșee în partea indiană, în punctele cheie din Himalaya, iar întăririle indiene sunt pregătite de intervenție, dacă discuțiile și negocierile directe nu dau rezultate. Luni, o întâlnire care ar fi trebuit să ducă la detensionarea situației a degenerat în ciocnirea soldată cu zeci de morți.

Presa chineză a descris incidentul de pe râul Galwan drept ”cea mai gravă ciocnire de până acum între militarii chinezi și indieni”. Ziarele din China au confirmat că au fost înregistrate victime, însă nu au publicat detalii. The Times of India citează însă surse guvernamentale care arată că au murit 20 de militari indieni. Pe de alta parte, presa americană scrie că au murit și 35 de militari chinezi, printre care și un ofițer de rang înalt. Incidentul s-a petrecut în timpul unei întâlniri între oficiali ai ambelor părți, chiar în regiunea cu pricina, o întâlnire la care trebua stabilită modalitatea de retragere a trupelor.

Aceasta a fost rețeta folosită până acum pentru aplanarea disputelor din zona himalaiană dintre China și India – întâlniri între ofițeri și autoritățile regionale ale celor două țări. Acum, situația pare mult mai gravă, câtă vreme președintele chinez Xi Jinpiung și premierul indian Narendra Modi au sugerat că va fi necesară o întâlnire la cel mai înalt nivel. Cum și președintele Donald Trump s-a oferit să acționeze ca mediator, este limpede că gravitatea situației este mare. India și China au refuzat oferta de mediere a SUA.

În Himalaya avem de-a face cu o ciocnire între doua guverne care mizează mult pe naționalism. Premierul Narendra Modi este un naționalist hindus care a mers până la anularea autonomiei Kașmirului indian și până la o lege care i-ar putea lăsa fără cetățenie pe musulmanii din India. Orgoliul premierului indian Modi este foarte mare și au aparut voci in China care il acuza ca tacearea sa este dovada unei mari slabiciuni in relatia cu China. Pentru președintele Xi Jinping, disputa din Himalaya este al treilea front din ultima perioadă (neținând seama de extinderea Chinei în Marea Chinei de Sud, unde construiește baze militare pe insule artificiale și acționeaza la limita tratatelor internaționale) – abrogarea tratatului cu Marea Britanie pentru statul special al Hong Kongului și faptul că Xi a cerut oficial încorporarea Taiwanului în China continentală sunt celelalte două mișcari.

Să mai adăugăm că India îl găzduiește pe liderul tibetan Dalai Lama, care și-a părăsit căminul în timpul unei revolte eșuate împotriva administrației chineze, în 1959, și a stabilit un guvern autonom în orașul Dharmsala, unde trăiește împreună cu alte mii de tibetani. Deloc întâmplător, Armata chineză a anunțat, miercuri, că începe un exercițiu în Tibet, cu participarea a circa 7.000 de miliari, cu tancuri, rachete, artilerie și echipamente sofisticate de comunicație.

Marți, premierul Narendra Modi a avut prima intervenție după ciocnirile din Himalaya. El a subliniat că India este ”o națiune pașnică prin cultura ei și a cooperat cu tarile vecine”. Modi a promis că va căuta o soluție diplomatică la disputa cu China, dar își păstrează opțiunea ripostei militare, dacă India va fi provocată.

O situație similara s-a înregistrat în 2017, in Doklam, la granița dintre India si China. Atunci, au fost masate trupe importante la frontieră, iar acestea au așteptat 73 de zile ordinul de lupta, care, din fericire, nu a venit. Cele două state au stabilit un cod de conduită pentru trupele de la graniță – acestea nu au voie să folosească armele de foc. Informațiile oficiale arată că victimele ciocnirilor de luni au murit în urma unor încăierări fizice sau lovite de grohotișul căzut de pe versanți.

Netanyahu vrea să profite de finalul de mandat al lui  Trump

Sunetul armelor se aude și în Orientul Mijlociu, și nu neapărat din Siria. Times of Israel scrie că armata israeliană se pregătește pentru ”stare de razboi”. Asta pentru că guvernul Netanyahu vrea să aplice asa-zisul ”acord al secolului” pentru Orientul Mijlociu stabilit de administrația Trump (un acord la elaborarea căruia partea palestiniană nu a participat). Asta înseamnă anexarea Iudeei și Samariei de către Israel.

”Cu două săptămâni înainte de anexarea unor porțiuni încă nespecificate din Cisiordania, armata israeliană se pregătește pentru mai multe scenarii de conflict regional, mergând până la un val mare de atacuri teroriste”, scrie Times of Israel. Televiziunea Canal12 vorbește inclusiv despre o ”stare de război” ce va fi cauzată de atacuri precum cele din timpul celei de a doua intifade.

Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că nu are de gând să renunțe la planul de anexare a Văii Iordanului și că operațiunea va debuta la începutul lunii iulie.

Poate cea mai vocală țară împotriva acestui plan ce a primit binecuvântare de la administrația Trump este Turcia. ”Planul Israelului de a-și extinde suveranitatea în Valea Iordanului și în anumite părți din Iudeea și Samaria va ”nărui toate speranțele” de pace în Orientul Mijlociu”, a s spus ministrul de Externe al Turciei. ”Dacă puterea ocupantă – Israel – calcă linia roșie, noi (țările musulmane) trebuie să arătăm că vor urma consecințe”, a mai spus șeful diplomatiei turce.

Premierul Netanyahu pare foarte grăbit cu anexarea Văii Iordanului. Mai toți analiștii consideră că graba se datorează șanselor tot mai mici pe care consilierii premierului i le dau lui Donald Trump pentru un nou mandat la Casa Albă. Bibi Netanyahu vrea să profite de ultimele luni ale administrației Trump. Evitarea unui conflict între Israel și statele musulmane, spun unii analiști, va fi posibila contra cost, contra a zeci și sute de miliarde de dolari oferite de SUA și Israel statelor arabe. Or, tocmai aceste aranjamente financiare ocupă cea mai mare parte din așa-zisul ”acord al secolului” al administrației Trump.

Un nou Kim la Phenian?

Peste toate acestea se adaugă noile tensiuni din Peninsula Coreea. Marți, Coreea de Nord a aruncat literalmente în aer clădirea folosită pentru negocierile bilaterale. ”Coreea de Nord a aruncat în aer biroul comun de legătură folosit pentru discuțiile cu Coreea de Sud, un semn că legăturile se deteriorează rapid”, scrie CNN. Cine a dat însă ordinul acesta? De la începutul lunii aprilie, au apărut nenumărate zvonuri despre moartea liderului Kim Jong-un sau despre intrarea lui într-o stare vegetativă. La finalul săptămânii trecute, sora liderului, Kim Yo Jong, a anunțat că ”va acționa împotriva Coreii de Sud”, sugerând că de asta se va ocupa armata. ”Exercitându-mi autoritatea acordată de Liderul Suprem, de Partid și de stat, le-am ordonat departamentelor care se ocupă de relațiile cu inamicul să treacă la următoarea acțiune”, a spus Lim Yo Jong.

Sora lui Kim Jomg-un este considerată o personalitate și mai dură decât fratele ei, de unde și temeri legate de un posibil conflict cu Coreea de Sud. Privind însă la modul de acțiune de decenii al Phenianului, poate fi vorba doar despre o încercare de legitimare a lui Kim Yo Jong în fața patriarhatului din fruntea armatei și a partidului.