Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Imnul “Deșteaptă-te române”
Senatul României, la iniţiativa preşedintelui interimar Alina-Ştefania Gorghiu (PNL), a organizat marţi, 1 noiembrie 2022, Conferinţa internaţională „Femeile parlamentare din România şi promovarea egalităţii de gen ca angajament naţional”, desfăşurată sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Klaus Iohannis.
Din anunțurile făcute publice în media, Conferinţa a abordat următoarele teme de interes (pentru cine?): situaţia egalităţii de gen în România, programe şi politici publice europene în domeniu, accesul femeilor în poziţii de conducere, discriminarea, violenţa domestică, sexismul sistemic şi eficienţa cotelor de gen în promovarea unei reprezentări echitabile a femeilor în politică. De asemenea, discuţiile s-au concentrat asupra modalităţilor concrete prin care poate fi îmbunătăţită legislaţia actuală privind promovarea egalităţii de şanse şi eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex în sectorul public şi privat.
Cu prilejul conferinţei, a fost probabil lansată, așa cum s-a spus, „Platforma femeilor parlamentare din România, legislatura 2020 – 2024, care are scopul declarat de a oferi femeilor alese în Parlament o voce unitară, în vederea multiplicării demersurilor singulare, adoptării unei abordări curajoase a problematicii de gen şi identificării celor mai bune soluţii pentru problemele femeilor din România, dincolo de orice afiliere politică. Această Platformă, constituită la nivelul legislativului român, este cu atât mai necesară (cui? n.n.) cu cât, în ţara noastră, reprezentarea politică a femeilor este departe de a fi satisfăcătoare: doar 17% în Parlament şi 9% în Guvern, în timp ce în UE media femeilor în parlamentele naţionale este de 39,5%” (și Elena Ceaușescu, în bancul rămas celebru, se mira că sunt unii sub medie).
La nivelul Parlamentului European există, ni se spune, un proiect de reformă a Actului electoral al Uniunii Europene care prevede introducerea de cote pentru a asigura egalitatea de gen (ah, cotele de tristă amintire din perioada comunistă!).
Aflăm că “Senatul României susţine Planul de Acţiune privind Egalitatea de Gen (al Comisiei Europene, din 25 noiembrie 2020 n.n.) şi s-a angajat (se putea altfel? n.n.) să facă paşi importanţi în asigurarea echilibrului de gen la nivelul leadership-ului politic. În acest sens, conferinţa a avut ca obiectiv promovarea iniţiativei legislative privind introducerea unei cote minime de 33% pentru reprezentarea femeilor în Parlament, recent adoptată de Senat, a celei care prevede introducerea unei cote de 30% la alegerile locale şi în consiliile de administraţie, precum şi a iniţiativei privind finanţarea partidelor politice în funcţie de numărul de femei şi tineri pe listele electorale.”
Dar ce-i cu „gen”-ul, cu „egalitatea de gen” despre care se tot amintește în aceste documente? În Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (versiunea consolidată), cunoscut și ca Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, nu există noțiunea de „gen”. Se spune, la Art. 8: „În toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei”.
Genul – ca fiind deosebit de sex – și egalitatea de gen au fost impuse de feminism, o componentă importantă a corectitudinii politice (marxismul cultural), ideologia progresismului care domină azi America și bântuie deja și în Uniunea Europeană și de aici în România: https://www.cotidianul.ro/corectitudinea-politica-ideologia-progresismului/
Avem următoarele definiții, conform lucrării: Otilia Dragomir, Mihaela Miroiu, Lexicon feminist, Polirom, 2002.
Sex. Totalitatea particularităților biologice și genetice, înnăscute, care diferențiază ființele umane în două mari categorii: bărbați și femei, deși există suprapuneri între acestea. Caracteristici sexuale asociate bărbaților sunt părul facial, voce mai groasă, prezența cromozomului Y, o prezență crescută a testosteronului etc., iar femeilor: prezența sânilor, a uterului și ovarelor, perechea cromozomială XX etc. Există de asemenea persoane intersex, care prezintă caracteristici sexuale tradiționale asociate ambelor sexe. Un termen considerat peiorativ pentru persoanele intersex este cel de „hermafrodit”. Spre deosebire de gen, sexul este mai degrabă static în timp și spațiu, în diverse societăți.
Gen. Totalitatea caracteristicilor sociale și culturale care împart oamenii, de obicei, în două categorii: bărbați și femei. Caracteristici ce țin de gen asociate de obicei (din perspectivă istorică și culturală) bărbaților sunt puterea/ autoritatea, anumite piese și accesorii vestimentare (pantaloni, cravată etc.), părul scurt, abilități spațiale/ raționale dezvoltate. Femeile sunt mai degrabă asociate cu inteligență emoțională, sensibilitate, păr lung, stil vestimentar „feminin” etc. Există, de asemenea, persoane non-binare, care se consideră pe spectrul masculin-feminin, fără a se încadra într-un singur gen. Unele comunități umane recunosc cultural un al treilea gen, iar altele chiar mai multe, cum sunt muxes în Mexic sau hijra în India și Nepal, iar unele țări recunosc juridic un al treilea gen (de exemplu, Australia, Canada, India, pe întreg teritoriul sau în anumite regiuni etc.). Dacă sexul este înnăscut, genul este atribuit social și cultural, acesta se construiește în timp în funcție de normele și cutumele societății, astfel că putem vorbi de fluiditatea genului în timp și spațiu.
Uniunea Europeană recunoaște și ea juridic un al treilea gen și a impus ideologia de gen statelor membre, fără drept de apel.
Astfel, să ne amintim că noile cărți (electronice) de identitate prezentate (proiect pilot la Cluj) în august 2021, impuse prin REGULAMENTUL (UE) 2019/1157 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație (Text cu relevanță pentru SEE), nu mai conțin sexul (cu 2 obțiuni), ci genul (cu 3 opțiuni):
(24) “Statele membre ar trebui să poată decide cu privire la menționarea genului unei persoane într-un document care intră sub incidența prezentului regulament. Dacă un stat membru menționează genul unei persoane într-un astfel de document, ar trebui utilizate, după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X” din documentul OACI 9303 sau inițiala unică corespunzătoare utilizată în limba sau limbile statului membru respectiv.”
(24) “Member States should be able to decide whether to include a person’s gender on a document covered by this Regulation. Where a Member State includes a person’s gender on such a document, the specifications of ICAO Document 9303 ‘F’, ‘M’ or ‘X’ or the corresponding single initial used in the language or languages of that Member State should be used, as appropriate.”
Conferința de la București, prin faptul că invocă în documentele ei diversitatea, incluziunea și echitatea, acest “triumvirat care marchează excesul stângii extreme” (Jordan Peterson, în lucrarea Corectitudinea politică – Michael Eric Dyson, Michelle Goldberg, Stephen Fry, Jordan Peterson, Editura TREI, 2019), a fost încă o modalitate de a strecura ideile de stânga radicală ale corectitudinii politice în mentalul colectiv românesc și în legislația noastră. Dar culmea ironiei este că organizator a fost PNL-ul, un partid de centru-dreapta. Aceasta dovedește ori necunoaștere, ori slugărnicie dusă la extrem față de UE, ori capitularea în fața unor tendințe la modă distructive.
În loc să protesteze la Bruxelles față de răspândirea molimei corectitudinii politice în Uniunea Europeană, oamenii politici din România se grăbesc să-și arate loialitatea față de UE (nu față de țară) și, la rândul lor, răspândesc această molimă și în România, de la cel mai înalt nivel.
România nu a avut probleme rasiale cu negrii (pardon, cu oamenii de culoare), ca America, nici nu a avut problemele unor foste imperii coloniale, ca Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, Olanda. Mai mult, „legislaţia actuală privind promovarea egalităţii de şanse şi eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex în sectorul public şi privat” este foarte bună în România; a fost bună și până la evenimentele din decembrie 1989. Deci, nu se justifică îmbunătățiri sau legislație suplimentară în problema egalității de șanse, deci nu se justifică abordarea problemei egalității de gen. Atunci, de ce proliferează aceste idei de stângă radicală în România? Suntem papagali?!
Violența domestică (adică violența bărbatului asupra femeii) este un caz particular al violenței celui puternic împotriva celui mai slab, în care intră și violența femeii asupra bărbatului, dacă ea este mai puternică, șî violența între bărbați, între femei, și chiar între copii și, mai general, violența între state. Toate aceste violențe sunt condamnabile. Feminismul face însă caz de violența bărbatului asupra femeii pentru a învinovăți bărbații, patriarhatul.
Cât despre cote de femei în posturi de conducere, susțin că sunt aberante și umilitoare pentru noi. Vrem să promovăm „prin noi înșine”, cum trebuie să promoveze toți cetățenii.
Romînia nu are nevoie de cote de gen în Parlamentul României, nu are nevoie de mai multe blonde platinate și pantofi cu toc cui. În ritmul acesta, în curând ni se vor impune și cote de reprezentare a LGBTQ+ în Parlament !?
România are mari probleme cu sărăcia generalizată, cu PIB-ul pe cap de locuitor foarte mic și consecințele sale. Astfel, în anii 2020 și 2021, conform EUROSTAT https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_08_10/default/table
Produsul intern brut pe cap de locuitor, măsurat în Euro, este:
2020 2021
Media EU (27 state) 26.380 27.810
Franța 30.550 32.530
Cehia 17.400 18.020
Polonia 12.750 13.580
Ungaria 12.710 13.660
Bulgaria 6.380 6.690
România 8.820 9.380
Deci România are nevoie de oameni inteligenți, bărbați sau femei, care să rezolve aceste probleme. România are nevoie urgentă să promoveze meritocrația, nu matriarhatul (obiectivul marxismului cultural). Deci, în Parlamentul României – și peste tot – este nevoie de cote de geniu, nu de cote de gen. Da, minimum 33% din parlamentari să fie universitari, academicieni, preponderent din domeniile Științe, Tehnologie, Inginerie, Matematică (celebrul deja STIM = STEM), dar obligatoriu de la universitățile de stat, pentru că acolo accesul în profesie se face după medii peste 9, deci putem avea speranță în calitatea oamenilor.
Dr. Afrodita Iorgulescu, matematician, profesor emerit A.S.E. București
se vede ca e matematiciana, nu intelege nimic din realitate ”autoarea” acestui ”articol”.