Compania de Apă Buzău atrage atenţia că, pe fondul deficitului natural de apă cauzat de secetă şi al consumului exagerat, în ultima perioadă s-au accentuat problemele de disponibilitate a apei, motiv pentru care în unele localităţi serviciul de distribuţie se desfăşoară în baza unui program.
Potrivit operatorului care gestionează furnizarea apei potabile în judeţ, seceta pedologică accentuată în ultimele săptămâni a redus considerabil rezerva de apă disponibilă pentru populaţie, motiv pentru care a fost necesară luarea unor măsuri la nivelul comunităţilor.
„Apa potabilă pe care noi o consumăm este o resursă epuizabilă, mai ales dacă o consumăm cu imprudenţă. Privind în ansamblu, pe termen lung, seceta este principalul motiv al implementării programelor de furnizare a apei. Acest fenomen meteorologic reduce considerabil rezervele de apă disponibile. În absenţa ploilor, nivelul apelor de suprafaţă scade dramatic, iar rezervele de apă subterană se diminuează treptat, făcând din ce în ce mai dificilă accesarea acestor resurse pentru consumul zilnic. În judeţul Buzău ne confruntăm deja cu lipsa apei, astfel că avem programe de furnizare a apei în următoarele unităţi administrativ teritoriale (UAT): Grebănu – sat Livada Mică, Năieni, Merei – sat Nenciuleşti, Valea Salciei, Cozieni”, au transmis, pentru AGERPRES, reprezentanţii Companiei de Apă.
Specialiştii din cadrul societăţii arată că lipsa precipitaţiilor reduce alimentarea directă a râurilor şi a lacurilor, ducând la scăderea nivelului apei şi, în cazuri extreme, la secarea completă a acestora. De asemenea, sunt vulnerabile resursele de apă subterane, esenţiale în perioadele de secetă.
„Pânza freatică se reduce, iar rezervele sunt extrase mai rapid decât pot fi reîncărcate prin infiltrarea apei de ploaie. Compania de Apă SA Buzău exploatează apa brută necesară preponderent din foraje (94% din necesar), acumulări de suprafaţă sau din izvoare. Principalii factori care ne influenţează serviciul de furnizare sunt schimbările climatice. Două aspecte se evidenţiază: pe de-o parte, avem incapacitatea sursei de apă şi pe de altă parte, cerinţa crescândă. Nu putem urmări curba de consum cu producţia pe care o avem din cauza consumului excesiv şi iresponsabil. Pe lângă deficitul natural de apă cauzat de secetă, consumul exagerat şi nechibzuit accentuează problemele de disponibilitate a apei. În perioadele de secetă, utilizarea iresponsabilă a apei în activităţi de agrement, activităţi agricole, irigarea grădinilor sau umplerea piscinelor, spălarea pavajelor, teraselor şi curţilor sau chiar a autovehiculelor poate epuiza rapid rezervele deja limitate. Acest comportament agravează situaţia, forţându-ne să implementăm programe stricte de furnizare a apei pentru a ne asigura că toţi cetăţenii au acces la cantităţi adecvate de apă pentru nevoile de bază”, atrage atenţia operatorul de apă.
Seceta nu a diminuat doar cantitatea de apă în sol, ci şi calitatea acesteia.
„În condiţii de secetă, concentraţiile de poluanţi în râuri şi lacuri pot creşte din cauza volumului redus de apă, care nu mai diluează contaminanţii la fel de eficient. De asemenea, reducerea nivelului apelor subterane poate duce la creşterea concentraţiei de minerale şi alte substanţe dizolvate, afectând calitatea apei extrase din puţuri şi fântâni. În Buzău, sunt acele zone care au sursa de apă sub formă de izvor sau dren, în primul rând: zonele Pietroasele, Merei, Năieni şi zonele de câmp cărora le scade nivelul în foraj de la secetă şi, în plus, apa este greu potabilizabilă. De asemenea, de la activităţile agricole, apa are nenumăraţi impurificatori: Ulmeni, Săhăteni, Padina, Pogoanele, Valea Râmnicului, Topliceni, Grebănu”, informează sursa citată.
Un impact major asupra calităţii apei îl are şi folosirea intensă a îngrăşămintelor, care în unele situaţii pot afecta pânza freatică.
„În zona de câmpie a judeţului Buzău, luând în considerare condiţiile meteorologice, cu accent pe schimbările climatice şi, mai ales, încălzirea globală, agricultura şi industria s-au văzut nevoite să se adapteze acestora, iar cea care a avut de suferit a fost pânza freatică, mai ales din cauza utilizării intense a îngrăşămintelor. Pe perioade lungi de timp, acest lucru a avut un ecou ce s-a reflectat în calitatea apei. Am executat şi suntem deja în faza de recepţie a unui sistem de alimentare cu apă a zonei de câmpie cu o lungime de 57 de km, şi anume proiectul Apeduct. În prima fază, aria de acoperire a lucrărilor de înfiinţare acoperă zona Săhăteni – 2.933 locuitori, Ulmeni – 1.662 locuitori şi Amaru – 2.640 locuitori, cumulează un total de 7.235 locuitori al populaţiei deservite. În cea de-a doua fază, apeductul vine cu posibilitatea de extindere, astfel că este proiectat să acopere şi consumul de apă potabilă din comunele Breaza – 2.913 locuitori, Movila Banului – 2.726 locuitori, Glodeanu Sărat – 2.351 persoane, Mihăileşti – 2.084 locuitori şi Năeni – 1.806 locuitori, totalul fiind de încă 11.880 de locuitori din zona de sud-vest a judeţului Buzău”, subliniază operatorul economic.
Totodată, compania desfăşoară proiecte cu finanţare europeană, prin „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă şi Apă uzată din judeţul Buzău, în perioada 2014-2020”, finanţat prin „Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020” şi prin Programul de Dezvoltare Durabilă, care au drept scop înfiinţarea sau îmbunătăţirea infrastructurii de apă şi de canalizare în 77 de localităţi.
Câtă teoria chibritului “de ce nu-i gămălia la capătul celălalt?” pentru o realitate: Nu mai ajunge apa. Am defrișat, an transformat livezi, pășuni, câmpii mănoase de la marginea orașelor în “dezvoltări imobiliare” mii de blocuri și case una în alta, totul dalat, șosele fară trotuare între ele, parcari uriașe la Mall-uri și supermarketuri. Apa se scurge mai intră în pământ, nu s-au facut stații noi de apă potabilă și epurare.
Păi, nu ai apă pentru că nu ai păduri,. Nu ai izvoare și nu ai pîraie,. Deci iți seacă și rîurile,.Nu ai vegetație de la malurile apelor. le-ai furat și pe acelea,. Drept rumare nu este umbră peste apă ceea ce duce la evaporare puternică și aă mai puțină.. Deci evident ești mare gospodar romîne,. Meriți o țară,. intr-o cutie de chibrite..
Apropoo.. ești deja la limita de a te plînge că nu mai ai nici aer,. Iar de văitat in manele și normal altu vinovat, găsești..
feriți-vă de foc! și realizați programele hidrotehnice de stocare a apei în lacuri de acumulare! reduceți deplasările doar la cele necesare! alarmă continuă -veghe de foc! acum degeaba ne facem imputări! haideți să facem ce se mai poate face să salvăm viața oamenilor și a animalelor! să evităm incendiile! ÎNȚELEGERE ,TOLERANȚĂ,COLABORARE ȘI RUGĂ CĂTRE DUMNEZEU DOMNUL!
Cum adică „apa… este o resursă epuizabilă”?
Când am învățat despre circuitul apei în natură am aflat că apa nu se epuizează niciodată; ea se transformă, trece dintr-o stare în alta, dintr-un organism în altul, dintr-un loc de pe glob în altul, însă apa nu se epuizează niciodată.
Tarife diferentiate pe consum.
Marii consumatori sa pltateasca pe masura.
Unii uda gazonul din fata marketului, altii isi umplu piscina si altii isi uda recolta la pret de nimic la mc de apa si castiga bine in timp ce majoritatea fac setea cu apa drastic rationalizata la robinete.
Ai perfecta dreptate din nou!!!
sa bea bere rece ca Mircea Neagu!
Cred că se referă la apa netă (apa potabila prelucrată de ei ) nu la apa brută care o vezi in natura in râuri și fluvii.
Ideea e că fiind mai cald afara, scade debitul râurilor și implicit scade nivelul apei din rezervorul uzinei de apa deoarece se consuma mai mult decât se prelucrează. Uzina de apă prelucrează apa brută care o primește tratand-o chimic și microbiologic transformând-o in apa potabilă buna de băut.