Social-democratul a postat pe Facebook un mesaj în care anunță că demersul său de a ajunge Secretar General adjunct al Comisei Europene nu a avut succes. Încă din acea postare, Titus Corlățean, care a reprezentat propunerea României pentru poziție, acuză „obsesia ideologiei de gen” și un atac la „indentitatea mea creștină”.
„Nu a fost să fie…
A fost o campanie profesionistă, în echipa României, pentru poziția de Secretar General adjunct al Consiliului Europei. Am fost onorat de mandatul primit din partea statului român și am încercat să performez, așa cum am fost educat și am lucrat pentru România în ultimii 32 de ani.
A fost o campanie aspră, cu lucruri uneori neonorante din partea unora cu mai vechi identități democratice… Să reținem că nu vorbim de o lume de îngeri, ci de interese mari și pragmatice, unde adesea regulile nu mai funcționează.
Obsesia ideologiei de gen în orice situație, LGBT, atacul la identitatea mea creștină, deranj mare pentru ce am făcut de-a lungul anilor pentru a susține familiile de români deposedate abuziv de sistemele de „protecție” socială, în principal din state cu mai vechi democrații, și multe altele.”
Corlățean susține că a pierdut din cauza poziției României în Europa
Corlățean a lăsat de înțeles însă că pierderea poziției nu a avut legătură cu demersurile asociaților pentru drepturile LGBTQ+. Acesta spune că a primit laude în Europa pentru candidatura sa, dar că poziția României în Consiliu a dus până la urmă la înfrângere.
„Să nu fiu greșit înțeles. Am avut sprijinul total și corect al diplomației românești. Ministerul Afacerilor Externe, începând cu ministrul de externe Oana Țoiu (ai mei, rog nu vă enervați, ăsta e adevărul), echipa din minister, ambasadorii României din capitalele europene și Reprezentanța noastră diplomatică de la Strasbourg s-au implicat, adesea și cu mult suflet. Avem explicațiile noastre din familia noastră diplomatică, din trecut.
La fel, un mare mulțumesc organizatiilor neguvernamentale naționale si europene de romi. Care nu au uitat ce am făcut în alți ani împreună pentru a susține cauza nediscriminării, pentru sprijinul lor. La fel, oameni politici din diferite alte familii politice… Le mulțumesc tuturor. Inclusiv statelor care au susținut România”, a concluzionat Corlățean.
Accept „l-a săpat” pe candidatul României
Asociația Accept a făcut apoi o postare în care și-a asumat eșecul social-democratului în poziția în care candida din partea României. Asociația a trimis scrisori către statele membre pentru a prezenta pozițiile anti-LGBTQ+ ale lui Titus Corlățean.
„L-am săpat pe Corlățean și a pierdut cursa pentru poziția europeană pentru care a candidat.
Luna trecută, senatorul PSD Titus Corlățean, cunoscut pentru poziționarea sa împotriva drepturilor persoanelor LGBTQIA+, a anuțat că și-a depus candidatura pentru funcția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei. Azi, aflăm că “N-a fost să fie…”. În urma votului, s-a clasat pe locul 4 din 6.
Ne-am opus ferm încă de când și-a anunțat candidatura. Împreună cu alte organizații de drepturile omului (ECPI, Ark Oradea, Identity.Education, TransCore și Forumul European al Grupurilor Creștine LGBT+) am semnalat printr-o scrisoare către țările membre ale Consiliului Europei faptul că pozițiile publice și acțiunile lui Titus Corlățean sunt în totală contradicție cu drepturile persoanelor LGBTQIA+ ca drepturi ale omului.”
De ce a pornit Acccept demersul împotriva lui Corlățean
Asociația Accept a prezentat în postare mai multe declarații sau acțiuni ale lui Corlățean pe care și-au bazat demersul.
- „A susținut în mod repetat că respectul și demnitatea persoanelor LGBTQIA+ nu este “normală”, folosind argumente religioase și o abordare alarmistă, care distorsionează sever realitatea. Prin retorica lui, creează o opoziție între “valorile naționale” și „Europa decadentă”, aliniindu-se cu narative iliberale și chiar pro-ruse.
- A folosit cazurile legate de serviciile de protecție a copilului din Norvegia și alte țări occidentale ca să construiască o narațiune alarmistă despre “statul care fură copiii din familii”. Aceste cazuri NU aveau legătură cu persoanele LGBTQIA+. Dar au fost integrate într-un discurs mai larg despre “Occidentul care distruge familia tradițională”, folosit și în campania pentru referendumul
anti-LGBT din 2018. - Corlățean a susținut măsuri care au restricționat educația sexuală în școli. Transformând-o dintr-un drept pentru toți elevii într-un subiect condiționat de acordul părinților și diluat sub denumirea de „educație sanitară”. Astfel, informațiile esențiale despre corp, consimțământ, sănătate și prevenție nu mai ajung la toți copiii. Iar accesul devine inegal și fragmentat. Lipsa educației nu protejează copiii, ci doar îi vulnerabilizează. Aceștia rămân mai puțin informați, mai puțin pregătiți și, în realitate, mai expuși la riscuri și abuz.”
Asociația Accept consideră că discursul urii „nu te duce prea departe” politic.
„Discursul urii ca strategie politică nu te duce atât de departe precum spera corlățean. Respectarea statului de drept și a drepturilor omului nu sunt opționale. Sunt fundamentul pe care se construiește proiectul european. Respingerea candidaturii lui nu este doar o victorie pentru drepturile persoanelor LGBTQIA+, ci pentru protejarea drepturilor omului în ansamblu.”
