Căutat de Interpol în 188 de state, arestat şi apoi eliberat pe cauţiune în Marea Britanie şi pasibil de a fi judecat în SUA pentru spionaj, australianul Julian Assange şi-a câştigat renumele de Robin Hood al erei informatice, alături de WikiLeaks, site-ul pe care la înfiinţat în urmă cu patru ani.
„Vestul şi-a fiscalizat relaţia sa de putere printr-o reţea de contracte, împrumuturi, acţiuni, active bancare şi asa mai departe. Într-un asemenea mediu este uşor ca exprimarea să fie „liberă”, pentru ca o schimbare în politică va duce rareori la o schimbare în acest mediu. Libertatea de expresie din Vest este ceva care rareori are efect asupra puterii politice. Atacurile SUA supra noastră ne dau o mare speranţă: cuvântul este suficient de puternic pentru a sparge blocada fiscală”, declara Assange în 2010, cu referire la modul în care este garantată libertatea presei.
Australianul Julian Assange, 39 de ani, a avut o copilărie agitată, mama sa mutându-se de nu mai puţin de 37 de ori. La 16 ani era deja un hacker cunoscut, iar apoi a lucrat ca programator în Melbourne. La doar 18 ani, Assange se căsătorea şi avea un copil. Între 2003 şi 2006 a studiat matematica şi fizica la Universitatea din Melbourne.
La început, în 2006, WikiLeaks îşi propunea să arate adevărata faţă a regimurilor opresive din Asia, fosta URSS, Africa şi Orientul Mijlociu. De altfel, în 2007, WikiLeaks a publicat informaţii despre regimul din Kenya, care au dus apoi la modificarea rezultatelor alegerilor din ţara natală a tatălui preşedintelui Barack Obama.
Julian Assange a decis ca organizaţia non-profit WikiLeaks să-şi desfăşoare activitatea în Suedia, o ţară în care legea nu permite statului să ceară jurnaliştilor informaţii despre sursele lor.
Julian Assange a devenit cunoscut în martie 2010, atunci când WikiLeaks a publicat imagini secrete ale Pentagonului, cu echipajul unui elicopter american tragând asupra unor civili, printre care şi reporteri Reuters, confundaţi cu insurgenti irakieni. „Limbajul politic este conceput pentru a face ca minciunile sa sune a adevar si ca o crima sa para respectabila si pentru a oferi adierii aparenta soliditatii”, spune citatul din George Orwell ales de Assange pentru a însoţi clipul de 18 minute, pe care l-a intitulat „Crimă colaterală”.
„Am crezut că ne va lua doi ani până să ajungem la recunoşterea de acum, nu patru ani. Asa că suntem într-o mică întârziere”, spunea Assange anul trecut. Au urmat apoi zeci de mii de informaţii clasificate despre războaiele din Afganistan şi Irak, totul culminând cu publicarea telegramelor Departamentului de Stat.
Administraţia americană caută să demonstreze că Assange a fost cel care l-a instigat sau măcar a avut o legătură cu militarul american care a furnizat site-ului WikiLeaks informaţiile secrete. Dacă se va dovedi adevărat, Assange riscă să fie condamnat pentru spionaj în SUA. Bradley Manning, tânărul soldat despre care se presupune că ar fi la originea scurgerii de informaţii este în acest moment arestat. „În ultimii patru ani, scopul nostru a fost să celebrăm curajul sursei care îşi asuma riscul în fiecare investigaţie jurnalistică, efort fără de care jurnaliştii nu ar însemna nimic. În acest caz, dacă, aşa cum arată Pentagonul, acel tânăr soldat Bradley Manning este în spatele dezvăluirilor, atunci el este un erou fara egal”, spunea Assange.
