O istorie a privilegiilor. Pensiile speciale, din 1997 până azi

Pensiile speciale au fost create ca formă de garanție pentru anumite categorii profesionale care sunt supuse unui grad ridicat de stres, risc sau care au restricții pe timpul activității.

Magistrații, spre exemplu, nu pot ocupa alte funcții publice (cu excepția celor didactice), nu pot avea funcții în companii, nu pot practica orice activitate economică ce presupune administrarea unei firme. De asemenea, nu pot obține venituri suplimentare din consultanță juridică, avocatură, notariat. Acelorași restricții sunt supuși diplomații.

Astfel, există o parte bazată pe contributivitate și acea parte „specială”, suportată de bugetul de stat.

Pensiile speciale au devenit un element de frustrare la nivelul societății.

Când au fost introduse pensiile speciale

Primii care au primit pensii de serviciu au fost magistrații, în 1997. Guvernul condus de Victor Ciorbea (PNŢCD), cu ministru al Justiției Valeriu Stoica (PNL), a fost cel care a inițiat proiectul. Astfel, a fost modificată Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Argumentul care stă la baza existenței pensiilor de serviciu pentru magistrați este legat de independența Justiției. Era nevoie de garanții financiare solide, care să îi protejeze pe magistrați de presiuni, influențe și vulnerabilități. Totodată, s-a considerat că astfel vor fi atrași specialiști în sistem.

Ce beneficii au:

Legea nr. 142/1997, prin care au fost modificate și completate prevederile din Legea nr. 92/1992 pentru Organizarea Judecătorească, în vederea introducerii pensiei de serviciu și a altor beneficii pentru magistrați în 1997:

Art. 81^5 (preluat din Legea 92/1992, transformat prin Legea 142/1997)

• Magistratii cu vechime de minimum 25 de ani beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul net (salariu de bază + sporuri) avut în ultima lună de activitate.

Art. 81^6 (fost Art. 104)

• Magistratii cu o vechime continuă de cel puțin 20 de ani beneficiază, la pensionare sau eliberare pentru motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 5 salarii de bază nete.

Art. 81^4 (transport și concedii)

• Magistrații beneficiază anual de 12 călătorii dus-întors cu transport intern (căi ferată clasa I, auto, naval și aerian) la tarife reduse cu 50%
• În perioada concediului de odihnă (30 de zile lucrătoare plătite), magistratii au un transport gratuit dus-întors între domiciliu și locul concediului

Unul dintre părinții pensiilor speciale regretă, acum

Fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica, susține că nu a prevăzut, la acel moment, că se va profita de aceste garanții, cum au fost concepute.

„După 28 de ani, pot să spun că am făcut o greșeală. Greșeala am făcut-o pentru că n-am anticipat atunci că acea măsură ar putea să fie greșit interpretată de alții. Pentru că măsura pe care eu am luat-o în anul 1997 a fost să salvăm Justiția. Și am salvat-o. Pentru că în acel moment, situația Justiției era extrem de precară (…)

Ce n-am anticipat atunci, când am luat măsurile pe care le-am luat, inclusiv cele care privesc statutul magistraților, n-am anticipat că acele măsuri vor fi după aceea replicate unde nu trebuie. Și n-am înțeles atunci că și magistrații nu vor avea suficientă înțelepciune ca să nu facă abuzuri din legătură cu aceste măsuri care au fost luate în favoarea lor”, a declarat Valeriu Stoica la Digi24, în 2025.

Perioada Adrian Năstase – Rodica Stănoiu. Pensiile speciale cresc semnificativ

În 1997, după cum am prezentat mai sus, pensia se raporta la venitul net. Ceea ce a dat peste cap formula de calcul a fost raportarea la venitul brut. Asta s-a întâmplat în 2004, în timpul guvernării lui Adrian Năstase, când ministru al Justiției era Rodica Stănoiu.

Alte categorii introduse:

• 2001 – militari, polițiști

LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001

Au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de vârsta cadrele militare în activitate care îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:

a) vârsta de 55 de ani;

b) vechime minimă în serviciu de 30 de ani bărbații şi 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani bărbații şi 10 ani femeile.

• 2004 – personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
• 2004 – judecătorii CCR

În 2004, Acsinte Gaspar, deputat PSD, a depus o inițiativă care introducea pensie specială și pentru magistrații Curții Constituționale. (LEGE nr. 232 din 3 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale). La acel moment, președinte al Camerei Deputaților era Valer Dorneanu, iar șeful Senatului era Doru Ioan Tărăcilă, ambii de la PSD.

• 2006 – parlamentari

În perioada guvernării Tăriceanu, când președinte al Senatului era Nicolae Văcăroiu, iar al Camerei, Bogdan Olteanu, a fost adoptată Legea 96/2006 (Statutul deputaților și senatorilor). Este legea de bază care stabilește modul de acordare a acelei „indemnizații pentru limită de vârstă”.

Deputaţii şi senatorii, la împlinirea condiţiilor de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare, beneficiază de pensie în cuantum prevăzut de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, republicată, cu modificările ulterioare, dacă au deţinut cel puţin trei mandate de parlamentar.

• 2007 – personal aeronautic navigant
• 2008 – conducerea Curții de Conturi
• 2019 – primari, viceprimari, șefi de CJ

Tentativele de eliminarea pensiilor speciale

În 2010, în criză economică, Guvernul PDL, condus de Emil Boc, a decis eliminarea pensiilor speciale pentru majoritatea categoriilor și trecerea pe sistem contributiv. Legea a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție. ICCJ a contestat tăierea pensiilor magistraților și a avut câștig de cauză. Judecătorii Curții Constituționale au decis că pensiile magistraților nu pot fi abrogate, fiindcă fac parte din garanțiile de independență a Justiției. Totuși, au dat undă verde pentru tăierea pensiilor pentru celelalte categorii, care au trecut pe sistem contributiv. Au urmat proteste și procese cu statul ale nemulțumiților.

Revenirea la pensiile speciale

Anul 2015 a marcat reînființarea pensiilor speciale, sub guvernarea Ponta.

• militari, polițiști și funcționari publici cu statut special – Legea nr. 223/2015
• parlamentari – Legea nr. 357/2015
• diplomați – Legea nr. 216/2015

Premierul Victor Ponta a declarat la acel moment că nu sunt pensii speciale, ci doar pensii, care „doar îndreaptă greșelile din trecut și era necesar acest lucru. Am mai îndreptat o parte din pensiile militarilor. (…) De-acum va fi un sistem foarte clar, aplicat în orice țară NATO și UE, care stabilește o predictibilate pentru cei care fac serviciul militar”.

De atunci, a început o bătălie a partidelor politice în inițiative legislative de tăiere a privilegiilor, care fie nu modificat nimic, fie au schimbat câte ceva, marginal.

Cronologia încercărilor recente de eliminare a pensiilor speciale:

ianuarie 2020

PNL-ul condus de Ludovic Orban a inițiat un proiect de lege care includea toate categoriile, mai puțin militarii și polițiștii. Inițiativa a trecut de Parlament, cu ajutorul voturilor PSD. USR i-a acuzat de „spectacol de ipocrizie”. Avocatul Poporului și ICCJ au atacat proiectul la CCR. Instanța Supremă a invocat următoarele motive: încalcă principiul independenței judecătorilor și principiul nediscriminării, prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraților, între magistrații civili și militari.

Curtea a decis că este neconstituțional, pe procedură și pe fond. Curtea a reținut, în esență, că „legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ”pensiilor speciale”, fără a se respecta exigențele impuse atât din punct de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât și al fondului reglementărilor”, a motivat Curtea. La acel moment, mai mulți analiști au argumentat că proiectul a fost creat intenționat pentru a pica.

„Vorbind constituțional, cum se justifică că la Poliție, Armată și SRI rămân aceste pensii și la ceilalți nu? Avem text în Constituție care vorbește despre egalitatea legii și autorităților. Ce autoritate este aia care tratează pe unii într-un fel și pe alții în alt fel?”, explica Augustin Zegrean atunci.

CCRa respins aproape toate tentativele de eliminare a pensiilor speciale

iunie 2020

PSD, PNL, dar și USR, s-au înțeles pe un proiect prin care abordau altfel situația, printr-un impozit progresiv, sperând, astfel, la un succes la CCR. „Pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85%, pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei”. Nici această variantă nu a primit aprobarea judecătorilor. CCR a considerat că impozitarea drastică a pensiilor speciale ale magistraților este neconstituțională, legea afectează „drepturi dobândite” și independența sistemului judiciar.

februarie 2021

Parlamentul votează un proiect PSD pentru eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari. Au fost preluate și anumite amendamente USR-PLUS, inclusiv cel care prevedea încetarea imediată a plății pensiilor speciale aflate în plată. Asociația Foștilor Parlamentari susținea că este „discriminatoriu” ca cei care aplică legea, cum ar fi magistrații, să primească pensie specială, iar parlamentarii, cei care „creează legea” să nu primească o indemnizație pentru limită de vârstă. S-a ajuns în punctul în care președintele Iohannis a promulgat legea. Impedimentul au fost, însă, cei peste 70 de foști deputați și senatori care au atacat la instanțele din țară anularea pensiilor speciale. CCR a decis că parlamentarii au votat legea prea repede, în doar o zi, așa că au declarat-o neconstituțională. Drept urmare, parlamentarii și-au luat pensiile înapoi. De menționat că trei dintre judecătorii Curții Constituționale de la acel moment erau chiar foști parlamentari.

Și nu în ultimul rând, proiectul din 2023. România era amenințată de pierderea fondurilor europene, fiindcă reforma pensiilor speciale era jalon în PNRR, iar termenul deja depășit. Coaliția PSD-PNL-UDMR a venit cu un proiect văzut ca având un impact nesemnificativ, doar de ochii lumii. Proiectul introducea o impozitare progresivă între 10 și 20% pe componenta necontributivă.

Potrivit legii, vârsta de pensionare a magistraților va crește la 60 de ani, progresiv, până în anul 2062 – adică peste 39 de ani; modificarea bazei de calcul de la o lună de activitate la întreaga perioadă de activitate, eșalonat, astfel încât sa se alinieze sistemului public de pensii; nicio pensie nu va fi mai mare decât venitul din perioada de activitate.

Curtea Constituţională a României a decis că mai multe articole din legea de modificare a pensiilor speciale sunt neconstituţionale, cum ar fi cotele de impozitare progresivă a componentei necontributive a pensiilor de serviciu. A rămas în picioare: baza de calcul este media indemnizațiilor brute + sporurilor permanente din ultimele 48 de luni de activitate; pensia netă de serviciu nu poate depăși venitul net al ultimei luni de activitate.

Situația actuală

Acum, e rândul Guvernului Bolojan să încerce. Proiectul inițial a picat la CCR, pe formă, din cauză că Guvernul nu a așteptat să curgă termenul de 30 de zile pentru a primi avizul CSM.

În mai puțin de 10 zile, ar trebui să avem transpusă legislația, pentru a nu pierde 231 de milioane din euro din PNRR. Se pare că nici acum, viziunea Guvernului nu se aliniază cu cea a magistraților.

Magistrații și liderii politici s-au întâlnit săptămâna recută la Palatul Cotroceni pentru a discuta despre un nou proiect al pensiilor speciale. La finalul unei întâlniri care a durat aproximativ trei ore, cei prezenți nu au ajuns la niciun acord. Magistrații le-au spus liderilor Coaliției că nu sunt de acord cu procentul de 70% din ultimul salariu net. Magistrații insistă ca pensia să fie cât mai aproape de ultimul salariu (n.r – când sunt introduse și compensații), astfel că au cerut ca pensia să fie calculată la 65% din ultimul salariu brut.

Cele mai mari pensii speciale

Conform celor mai noi date ale Casei de Pensii, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în septembrie 2025, la 11.759 de persoane. Dintre aceștia, 7.857 de persoane primesc pensia din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), pe bază de contributivitate. Cei mai mulți beneficiari sunt magistrații, respectiv 5.733 de persoane, dintre care 2.558 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.377 lei, din care 7.507 din BASS şi 22.194 de la bugetul de stat.

Atenție, însă, militarii nu sunt considerați “beneficiari de pensii speciale” în statisticile CNPP.

În luna octombrie 2024, în evidențele Casei de pensii sectoriale a MApN se aflau în plată un număr de 84.933 beneficiari de pensii militare de stat. Cea mai mare pensie militară netă plătită a fost de 32.098 lei, adică aproximativ 6.500 de euro. Beneficiarul acestei pensii a acumulat o vechime totală de 47 de ani, 3 luni și 13 zile.