Producătorul suedez de electrocasnice Electrolux a decis să continue să îşi reducă costurile, cu un plan vizând renunţarea la încă 6,5% din forţa de muncă, în contextul în care presiunile pe partea de preţuri îi împiedică pe consumatori să cumpere electrocasnice noi.
Electrolux îşi va reduce efectivele cu încă 3.000 de persoane, dintre-un total de aproximativ 46.000 de angajaţi, a informat vineri compania suedeză. Noile concedieri se vor adăuga celor aproximativ 4.000 de posturi eliminate, în conformitate cu un program anunţat în luna octombrie a anului trecut, şi care sunt finalizate în proporţie de 95%, a precizat directorul general Jonas Samuelson.
„Acesta este un program complet nou de restructurări. Estimăm că această situaţie de cerere slabă va persista pe termen scurt”, a declarat Jonas Samuelson. Potrivit acestuia, rivalii asiatici s-au confruntat cu presiuni inflaţioniste mult mai reduse decât companiile din Europa şi America de Nord, ceea ce le conferă un spaţiu de manevră mai mare pentru a reduce preţurile. Dacă la această situaţie se adaugă cererea slabă din China şi restul lumii, Electrolux este presat să reacţioneze, susţine Samuelson.
Cotaţia acţiunilor Electrolux a scăzut cu aproape 14% la bursa de la Stockholm, ceea ce duce declinul înregistrat în acest an la aproape 35%.
Electrolux, companie care vinde maşini de spălat, frigidere şi aragazuri sub mărcile Electrolux, AEG, Zanussi şi Frigidaire, este prezentă în România din 1995 prin divizia de vânzări şi marketing în Bucureşti, precum şi prin fabrica de aragazuri de la Satu Mare, la care deţine 99,52% din acţiuni.
Era clar că dezmățul american început după război, denumit „the American way of life”, nu putea continua la nesfârşit. Consumerismul, excesele de tot felul şi apariția schemelor financiare şi investiționale „inovative” dar nerealiste au condus în scurt timp la intrarea într-o spirală a creşterii cheltuielilor personale şi publice într-un ritm nebunesc, mult peste capacitatea de a asigura prin politici monetare decente o sustenabilitate economică rezonabilă.
O astfel de societate, care consumă mai mult decât resursele de care dispune, nu poate supraviețui decât prin expansiune. Aşa au fost toate imperiile. Au cucerit alte țări, le-au folosi resursele, au tot crescut iar la un moment dat au făcut implozie. Şi s-a ales praful.
Pe acelaşi tipar, SUA a pornit tot felul de războaie, ca să-şi susțină „stilul de viață”: deschise, precum în Indochina, Vietnam, Irak, Libia, Siria, Iugoslavia, Afghanistan etc, sau manevre speciale de genul Revoluțiilor colorate, Primăverilor arabe, asasinate economice ale unor țări din America Latină dar nu numai etc.
Însă nu a fost de ajuns, datoriile SUA tot creşteau şi trebuia prins un peşte mai mare. Astfel că „perla coroanei” a fost transformarea UE în Colonie, instalarea la Bruxelles şi în fruntea instituțiilor internaționale a unor indivizi slugarnici, uşor de manevrat, probabil corupți şi la fel şi în fruntea Statelor Membre.
Iar acum, că UE este colonie a SUA, trebuie să se obişnuiască cu statutul ăsta, cu faptul că a început procesul prin care i se va lua tot, ce se va putea se va transfera în SUA, restul.va fi distrus şi UE va ajunge la nivelul de spraviețuire.