Jaiveer Arya își șterge transpirația de pe frunte în timp ce lucrătorii de la piața de cereale din Haryana din nordul Indiei îi cântăresc recolta de grâu. El speră să obțină de la exportatori un preț bun. A adus 850 de kilograme la piață dar Arya și niciunul dintre cei ca el nu știu că în produsul alimentar pe care ei doresc să-l vândă afară este încorporată o cantitate mare de apă, aspect absolut esențial în condițiile în care India este țara care s-a confruntat de ani buni cu o secetă zdravănă.
Cele 850 de kilograme de grâu au consumat nu mai puțin decât 128 litri de apă. Arya și milioane de fermieri din India reprezintă aproximativ 2,5% din exporturile agricole la nivel mondial, ceea ce înseamnă că o cantitate imensă de apă încoroporată în produse a fost expediată peste mări și țări și care este definitiv pierdută pentru o națiune încă în curs de dezvoltare și cu mari probleme cu resursele de apă, scrie Bloomberg.
„Noi nu vom renunța la exporturi nici gând”, susține Prashant Goswami, regizor și specialist în probleme climatic la Institutul Național de Știință, Tehnologie și Studii de Dezvoltare din New Dehli. “Când apa este încorporată într-un produs care este exportat, este pierdută pentru totdeauna. Exporturile reprezintă un pericol foarte mare pentru apa noastră”, susține acesta. Goswami estimează că India ar putea epuiza rezervele de apă disponibile în mai puțin de 1.000 de ani din cauza exportului net de produse alimentare, cum ar fi orezul și grâul. El spune că oficialii țării trebuie să schimbe politicile agricole pentru a transforma deficitul apărut în urma comerțului cu produse agricole într-un surplus. El afirmă că există o crestere a cererii în industria indiană dar și a națiunii de 1,3 miliarde de oameni, ceea ce înseamnă o mai bună gestionare internă a resurselor. India – un exportator de top – a livrat produse agricole de bază în valoare de peste 2,6 trilioane de rupii, adică 39 miliarde de dolari în străinătate în perioada 2013-2014, arată datele guvernului. Națiunea a exporat în felul acesta 25 de kiolmetri cubi de apă încorporată în produsele sale. Această cantitate de apă ar putea satisface nevoile a aproape 13 milioane de oameni.
Sute de milioane de oameni din India se luptă în acest an cu una dintre cele mai grave secete din ultimele decenii, în condițiile în care 2015 și 2014 au fost ani săraci în precipitații iar căldura din timpul verii a fost sufocantă. Musonul din perioada iunie-septembrie aduce o oarece ușurare, însă provocările apare pe termen lung. Arya, fermier în vârstă de 44 de ani, cultivă grâu și orez în 10 exploatații mici dimensiuni pe care le deține la granița dintre statele Haryana și Uttar Pradesh. Aceste culture sunt mari consumatoare de apă. El susține că scoate apa necesară irigațiilor dintr-un puț de 170 de picioare, de cinci ori mai adânc decât cel pe care îl utilize tatăl său când administra exploatațiile. India este unul dintre cei mai mari utilizatori de apă subterană din lume, iar Institutul de Resurse Mondiale estimează că mai mult de jumătate din națiune se confruntă cu o lipsă acută de apă. Un studiu din 2009 de la Universitatea din California, Irvine, și de la Administrația Națională Aeronautică și Spațială a arătat că epuizarea apelor subterane din nord-vestul Indiei în perioada 2002-2008 a fost echivalentă cu o pierdere netă triplă a capacității lacului Mead, cel mai mare rezervor construit de om în SUA. Un posibil pas pe care a treia economie din Asia este acela de reducere a subvențiilor la trestia de zahăr și eliminarea taxelor aplicate importurilor de îndulcitori, pentru a încuraja fermierii să apeleze la culture care au nevoie de mai puțină apă, a spus economistul Ashok Gulati, fost șef al Comisiei pentru costuri agricole și prețuri.
Un model pentru India l-ar putea reprezenta China, susține Goswami, care a publicat un articol despre apa încorporată în revista Natura, avându-l co-autor pe matematicianul Narayan Nishad, de la Universitatea de Științe Aplicate Ramaiah MS din Bengaluru. China import produse mari consumatoare de apă în timp ce exportul se bazează pe produse alimentare care utilizează puțină apă, arată cercetarea lor. “Factorii de decizie ar trebui să se asigure că produsele alimentare de import aduc mai multă apă. Lumea nu este vinovată de acest tip de comerț al apei virtuale”, spune Goswami.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.