O nouă strategie a Comisiei Europene stârnește reacții dure (Update)

Un document al Uniunii Europene, aflat încă în stadiu de proiect, privind o strategie  ce vizează „egalitatea LGBTIQ+, a stîrnit reacțiile critice.

Update: Comisia Europeană a revenit vineri, 10 octombrie, cu precizări afirmând că Strategia urmărește ca toate persoanele LGBTQ+ din Europa să fie tratate în mod egal și să nu fie discriminate.

Comisia Europeană doar recomandă statelor membre aceste regulamente, însă nu le impune, mai spune Comisia.

Comisia Europeană mai  stipulează faptul că strategia pentru 2026–2030, aprobată săptămâna aceasta de Colegiul Comisarilor, se bazează pe Strategia existentă deja, pe cea din 2020.

Guvernele  vor decide dacă implementează aceste recomandări sau nu.

Documentul trebuie aprobat de guvernele statelor membre limită de vârstă și se referă la recunoașterea legală a genului fără limită de vârstă.

Propunerile fac parte din „Strategia pentru egalitatea LGBTIQ+ 2026–2030”.

Documentul include recomandarea interzicerii „terapiei de verificare” , fiind considerată  presiune psihologică asupra minorilor.

Eliminarea controalelor medicale  la copiii care își exprimă dorința de a-și schimba sexul restrînge însă posibilitatea de a verifica dacă dorința copiilor este una stabilă și conștientă, își arată îngrijorarea criticii acestor măsuri.

Din 27 de state membre ale UE, doar 9 țări permit în prezent autoidentificarea genului minorului, în timp ce 12 impun cerințe medicale pentru a confirma o schimbare de gen.

Deputata AUR Gianina Șerban acuză Bruxellesul că „vrea să transforme școala într-un laborator ideologic” și afirmă: „Copiii României nu sunt cobaii experimentelor woke!”

Fostul premier Victor Ponta a reacționat, la rândul său,  pe Facebook: „Sunt un tată foarte „liberal” cu propriii mei copii; sunt profund fericit pentru apartenența României la Uniunea Europeană și mândru că sunt român și european. Însă nu voi fi niciodată de acord cu această idee progresist-useristă! Nu cred că există vreo „înțelegere” cu Bruxelles care să ne poată convinge să adoptăm așa ceva în România.”

Europarlamentarul Dragoş Benea (PSD) declară că nici el, nici colegii social-democraţi români din Parlamentul European nu se împacă cu ideea ca, în numele „egalităţii LGBTQ+”, un copil să-şi poată alege genul indiferent de vârstă.

”Este jenant să construim o realitate paralelă cu realitatea biologică şi să facem din asta o misiune a Uniunii Europene! Oricât de bogată ar fi imaginaţia noastră, oricâtă disponibilitate am manifesta faţă de concepte, filozofii sau curente de gândire, mărturisesc că nici eu, nici colegii social-democraţi români din Parlamentul European nu ne împăcăm cu ideea ca, în numele „egalităţii LGBTQ+”, un copil să-şi poată alege genul indiferent de vârstă”, a scris eurodeputatul PSD pe Facebook.

El arată că ”putem da curs propriilor imaginaţii/fantasme, putem construi o realitate paralelă cu existenţa noastră de zi cu zi, în care astfel de iniţiative poate că ar avea un sens pur teoretic: dar datul nostru biologic, condiţia umană în care vieţuim, trăim şi murim, arată tocmai contrariul.”.

”Aşa cum politica nu se termină la Stânga sau Dreapta, probabil că putem imagina o dezbatere dincolo de Masculin şi Feminin, dar nu putem face din asta o misiune, cu atât mai puţin o misiune a Comisiei sau Uniunii Europene, chiar dacă toleranţa şi incluziunea sunt şi rămân pentru noi toţi valori cardinale, de căpătâi pentru întreaga construcţie europeană. Dacă privim cu luciditate în jurul nostru, vom observa că altele sunt problemele presante ale Uniunii, probleme în raport de care sute de milioane de cetăţeni europeni aşteaptă un răspuns pertinent din partea Bruxelles-ului şi măsurile concrete de rigoare”, arată Dragoş Benea.

Potrivit eroparlamentarului PSD, economia, demografia, energia, tinerii NEETS, competitivitatea, apărarea şi ordinea publică şi multe altele sunt provocările şi problemele stringente cu care se confruntă continentul european, nicidecum dilemele de gen.

”Nu-mi pot imagina care e capacitatea juridică a unui copil sau conştiinţa sa de sine, în măsură să-i permită să facă judecăţi cu privire la propria identitate de gen”, a conchis Benea.