O plantă din America de Sud ar putea atenua efectele dăunătoare ale obezităţii, au stabilit cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong.
Printre numeroasele moduri în care obezitatea are un impact negativ asupra organismului uman se numără metabolismul afectat şi rezistenţa redusă a muşchilor scheletici, iar un nou studiu a făcut lumină asupra unui proces molecular care stă la baza acestei afecţiuni.
Studiul realizat la Universitatea din Hong Kong a urmărit să cerceteze motivele pentru care metabolismul grăsimilor funcţionează într-un ritm mai lent la pacienţii obezi. Odată cu această nouă înţelegere apar noi oportunităţi de combatere a obezităţii, autorii demonstrând, de asemenea, cum un factor de creştere găsit într-o plantă din America de Sud poate atenua efectele dăunătoare ale obezităţii.
Oamenii de ştiinţă suspectează că acesta este rezultatul unei funcţionări anormale a mitocondriilor, centralele energetice ale celulei care transformă nutrienţii în energie, dar modul în care obezitatea induce aceste efecte rămâne neclar, potrivit Newatlas.
În căutarea răspunsurilor la această întrebare, cercetătorii au apelat la modele de şoareci create special pentru studierea efectelor obezităţii asupra muşchilor scheletici. Acest lucru a implicat ştergerea genei pentru o proteină numită factor neurotrofic derivat din creier (BDNF). Se ştie că aceasta joacă un rol-cheie în menţinerea neuronilor, dar studii recente au sugerat că este, de asemenea, un hormon produs de ţesutul muscular scheletic, cunoscut şi sub numele de miokină.
Prin aceste experimente, oamenii de ştiinţă au descoperit că obezitatea a redus într-adevăr cantitatea de BDNF în ţesutul muscular scheletic al şoarecilor.
De asemenea, au constatat că şoarecii fără BDNF în ţesutul muscular au luat mai uşor în greutate şi au dezvoltat rezistenţă la insulină atunci când au fost hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi.
Cercetând motivele, oamenii de ştiinţă au descoperit că mitocondriile şoarecilor lipsiţi de BDNF nu au putut recicla materialele în mod normal. Acest lucru a însemnat că mitocondriile deteriorate s-au acumulat în ţesuturile şoarecilor obezi, interferând cu metabolismul lipidelor şi cu sensibilitatea acestora la insulină.
Oamenii de ştiinţă au dezvoltat apoi aceste descoperiri prin experimente suplimentare pe culturi de celule musculare deficitare în BDNF, ceea ce le-a permis să identifice o cale de semnalizare care se află în spatele mitocondriilor care funcţionează defectuos.
Ei au apelat apoi la o flavonă naturală din planta sud-americană Godmania aesculifolia, numită 7,8-dihidroxiflavonă, care imită BDNF şi care este în prezent investigată în cadrul unor studii clinice pentru boala Alzheimer, şi au constatat că aceasta a ameliorat disfuncţia mitocondrială a şoarecilor.
Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, că 7,8-dihidroxiflavona poate fi un agent eficient în reducerea greutăţii corporale şi în îmbunătăţirea sensibilităţii la insulină la şoarecii supraponderali, astfel încât aceste ultime descoperiri adaugă şi mai multă greutate ideii că ar putea fi un instrument eficient pentru a combate obezitatea la oameni.
„În mod clar, BDNF derivat din muşchi este o proteină de control al greutăţii prin creşterea pierderii energetice şi menţinerea sensibilităţii la insulină”, spune autorul studiului, Dr. Chi Bun Chan. „BDNF a fost mult timp considerată o peptidă localizată în creier, iar importanţa sa în ţesuturile periferice a fost subestimată. Studiul nostru oferă o nouă perspectivă în acest domeniu şi sperăm că vom putea debloca mai multe funcţii ale acestei miokine cu ajutorul MBKO (Muscle-specific BDNF Knockout)”.
Copiii care au fost expuși la antibiotice în al doilea sau al treilea trimestru de sarcină au un risc mai mare de obezitate infantilă. Vaccinurile contin gelatină hidrolizată, care este cel puțin 10% acid glutamic pur – cea mai activă formă de glutamat. Ftalații sunt o alta cauză probabilă a diabetului și obezității – și sunt peste tot iar de îndulcitorii artificiali gen Nutrasweet, nu mai vorbim. În sute de studii din întreaga lume, oamenii de știință au creat șoareci și șobolani obezi pentru a fi utilizați în studii de dietă sau de testare a diabetului. Nicio specie de șobolan sau șoarece nu este obeză în mod natural, așa că oamenii de știință trebuie să le transforme. Ei fac aceste creaturi cu obezitate morbidă prin administrarea de MSG (Monosodium Glutamate) la naștere. MSG triplează cantitatea de insulină pe care o creează pancreasul, determinând șobolanii (și oamenii?) să devină obezi. Cercetarea în obezitate primește finanțare de la industria de junk food, iar in unele cazuri companii ca McDonald’s, KFC, PepsiCo, Kellogg’s, Unilever, Mars sau Diageo, ajung în centrul scrierii politicilor guvernamentale privind obezitatea, alcoolul și bolile legate de dietă.