După inaugurarea telegondolei de la Vulcan, principalele ştiri au vizat faptul că telecabinele sunt vopsite în culoarea PDL (portocalie) şi că instalaţia s-a defectat preţ de o oră atunci când Elena Udrea şi-a făcut apariţia. Esenţialul nu s-a spus însă: suntem în faţa unei investiţii inutile şi scandaloase de zeci de milioane de euro de la buget. Adică din banii noştri.
O staţiune care nu prea există
Lucrurile sunt cunoscute. Pe 4 februarie a avut loc inaugurarea (cu repetiţie, pentru a permine ministresei Elena Udrea să mai bifeze o acţiune de imagine) a telegondolei care face legătura între municipiul Vulcan (jud. Hunedoara) şi aşa-zisa staţiune Pasul Vâlcan pe o distanţă de peste 3 km. Costurile lucrării s-au cifrat – conform oficialităţilor – la 33 milioane de lei, fără TVA, în total, circa 10 milioane de euro (TVA inclusă). Telegondola are 73 de telecabine cu 8 locuri fiecare şi, conform estimărilor, poate transporta 1.800 de persoane într-o oră. Toate bune şi frumoase, numai că investiţia din Valea Jiului nu era deloc o prioritate (şi asta nu doar pe timp de criză), şi din punct de vedere economic nu va conta, adică, nu va conduce spre crearea de locuri de muncă, deşi autorităţile susţin contrariul, şi nici nu va aduce beneficii. Aceasta pentru simplul motiv că nu deserveşte o staţiune montană de iarnă în adevăratul sens al cuvântului. Pentru că în momentul de faţă nu există o staţiune propriu-zisă Pasul Vâlcan, ci doar o zonă înaltă, unde există o pârtie de schi populară – aşa cum sunt cu zecile în diverse localităţi de munte din ţară (nu ne referim la cele din staţiunile recunoscute, gen Sinaia, Predeal, Borşa, Arieşeni etc.) -, utilizată în general de localnici şi care depinde obligatoriu de existenţa zăpezii.
Iată ce scria recent o publicaţie locală, „Ziarul Văii Jiului”: „Bun, pe la mijlocul lui ianuarie va fi gata şi telegondola, turiştii vin, se urcă în ea şi ajung la Pasul Vâlcan. Întrebarea este însă alta: ce-i aşteaptă aici? Mai nimic îi aşteaptă. Singura unitate care are la zi toate autorizările de funcţionare necesare este Cabana Comexim R. În rest, niciuna dintre cabanele şi căbănuţele din Pas nu pot caza, legal, turişti. Ele fiind, aşa cum sunt declarate, căsuţe de vacanţă. Până una-alta, şi Cabana Comexim R este închisă. Explicaţia este simplă. S-a recurs la măsura aceasta dat fiind numărul foarte redus al celor care vor cazare. Aşadar, vin turiştii, urcă la Pasul Vâlcan şi ce fac mai departe? Se dau cu schiurile veţi zice. Pârtia de schi cea nouă, care merge pe sub staţia de întoarcere a telegondolei, este pericol public. Nu o spun eu, că nu le ştiu pe astea cu schiurile, ci avertismentul îl fac cunoscătorii. Băieţii de la Pas care au văzut-o zic că, dacă cineva are chef să se sinucidă, pârtia asta răspunde cu brio acestei cerinţe. Zici că-i o groapă, spun ei, şi parcă a fost făcută în bătaie de joc. Aceea din Austria pe care s-a accidentat Huidu este parfum pe lângă asta!”.
De ce din bani de la buget?
În plină perioadă de criză, când orice euro direcţionat înspre necesităţile imediate ale cetăţeanului şi ale ţării contează enorm, guvernul Boc, prin ministresa Elena Udrea, rupe de la buget 10 milioane de euro pentru o investiţie care poate ar fi fost utilă peste câţiva ani, în cazul în care Pasul Vâlcan ar fi devenit efectiv o staţiune turistică. Numai că astfel de investiţii NU aparţin statului, ci investitorilor privaţi. Cea mai mare staţiune montană de iarnă din sud-estul Europei, cea de la Bansko (Bulgaria), a fost concepută din bani privaţi. Iată ce declara nu demult presei române Alexandr Kravarov, primarul din Bansko: „Aportul statului bulgar s-a rezumat la concesionarea terenurilor. 100 de hectare au fost puse la dispoziţie de guvern, iar 50 de hectare – de municipalitatea Bansko. Firma concesionară, Ulen, a investit 100 de milioane de euro în amenajarea pârtiilor şi achiziţionarea telefericelor. După ce pârtiile au fost puse la punct şi au început să atragă turişti, investiţiile private au continuat în cascadă. Din 2001 (când a debutat dezvoltarea domeniului schiabil – n.a) până acum, companii străine sau autohtone au investit în oraş peste două miliarde de euro. Sunt investitori din Bulgaria, Marea Britanie, Rusia, Spania, Grecia şi Israel”.
27 milioane euro au costat utilajele
Să nu se creadă că telegondola de la Vulcan a costat doar 10 milioane de euro bani veniţi de la guvern. Nu, atât s-a plătit pe lucrări. Telecabinele, cablajul, stâlpii etc. au costuri separate. Iată ce declara presei anul trecut primarul Gheorghe Ilie (PDL): „În anul 2009 s-au făcut plăţi de 110 milioane de lei cu care am comandat echipamentul necesar pentru montarea telegondolei”. Evident, şi această sumă provine din din banul public, cel mai probabil din bugetul primăriei. Dacă mai adăugăm faptul că pentru amplasarea telegondolei guvernul Boc a aprobat scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a unui teren cu o suprafaţă de aproape patru hectare, teren care a fost defrişat în totalitate, avem imaginea unei imense risipe de fonduri din banul public, pentru o lucrare neprioritară şi inutilă, cel puţin în acest moment.
