O veste proastă pentru UE

Administrația Biden le dă europenilor o veste proastă: SUA vor înceta emiterea de premise de export pentru GNL până când Departamentul Energiei va calcula impactul asupra mediului. ”Administrația mea anunță astăzi o pauză temporară privind deciziile în domeniul exporturilor GNL, cu excepția unor urgente neanticipate și imediate ce țin de securitatea naționala”, a spus, vineri, președintele Biden.

Anunțul, care are multe rațiuni electorale, a fost făcut după o întâlnire cu tineri activiști de mediu care se opun proiectelor GNL din Golful Mexic.

Exporturile americane de GNL au crescut mult în ultimii ani, în special după invazia rusă în Ucraina. Începând din același an 2022, destinația principală a exporturilor s-a schimbat – nu a mai fost Asia, ci Europa. Exporturile de GNL în Europa s-au dublat în ultimii doi ani, pentru că SUA și-au sporit capacitatea de productie, iar țările europene și-au sporit capacitatea de import, construind noi terminale GNL. În același timp, importurile de gaze naturale din Rusia prin intermediul gazoductelor s-au redus drastic, inclusiv din cauza sabotării a gazoductului Nord Stream.

”În termeni de volum, anul acesta este vorba despre Europa și iar Europa”, spune unul dintre analisșii companiei Kpler. Europa este din ce în ce mai dependentă de energia din SUA – nu numai în privința GNL, ci în general”, spune el.

Care va fi situația securității energetice în Europa după acest anunț al administrației americane, mai ales că Joe Biden face în continuare presiuni asupra lui Vladimir Putin, iar cineva a aruncat în aer gazoductul Nord Stream? Prețul energiei a explodat în Europa, a început procesul de dezindustrializare și multe companii mari migrează în Statele Unite, atrase de prețul redus al energiei și de tiparnița turată la maxim a Federal Reserve, pentru ca guvernul SUA să le ofere subsidii pentru aplicarea unor tehnologii „verzi”.

Un purtător de cuvânt a Comisiei Europene a declarat, la finalul săptămânii trecute: ”Pauza în acordarea permiselor de export nu va avea niciun impact pe termen scurt și mediu asupra securității energetice a UE”. Comisia Europeană a mai făcut cunoscut că administrația de la Washington a anunțat Bruxellesul despre decizia pe care președintele urma să o ia.

O scrisoare transmisă președintelui Biden pe 24 ianuarie de zeci de directori de companii energetice din SUA arată și cât de gravă poate fi pentru Europa potențiala reducere a exporturilor americane de GNL, și cât de mult plătește Europa pentru energia venită de la aliații de peste Atlantic. ”Aliații noștri europeni au făcut un efort semnificativ pentru a-și reduce dependența de gazele din Rusia și producătorii americani i-au ajutat în acest sens. Însă Europa se confrunta cu o lipsă de energie pe termen lung care trebuie suplinită de energia americană, nu de energia exportată de țări ostile. Oprirea exporturilor de GNL ale SUA ar întări influența rusă și ar anula angajamentul președintelui Biden de a oferi o sursă de energie de încredere, subminând astfel credibilitatea Americii și amenințând locurile de muncă ale americanilor. O analiză a exporturilor în Europa arată că acestea ar aduce la PIB-ul SUA 45 de miliarde de dolari și ar finanța 71.500 de locuri de muncă în perioada 2025-2030”.

Anunțul Casei Albe lasă o serie de portițe pentru creșterea în continuare a exporturilor de GNL în Europa, până la dublarea acestora. Însă există riscul ca această decizie luată pentru obținerea unor avantaje politice imediate să aibă urmări grave pe termen lung la nivel economic.

Încetarea emiterii permiselor de export pentru gaze naturale lichefiate din SUA și pentru terminalele de GNL are un impact considerabil în politica americană, mai cu seamă în contextul disputei dintre guvernatorul Texasului și administrația Biden. Majoritatea proiectelor pentru noi terminale GNL din SUA vizau țărmul Golfului Mexic, în primul rând Texasul, unde urmau să se facă investiții mari. ”Decizia lui Biden de a îngheța exporturile de GNL amenință Texasul și America. Această decizie nesăbuită este o lovitură pentru bărbații și femeile din această industrie, oameni care muncesc din greu. Poate face ca mai multe țări să se bazeze din nou pe cărbune”, a scris guvernatorul Texasului Greg Abbot. ”Este o decizie revoltătoare. Făcând plecăciune în fața activiștilor de mediu, președintele ofere pârghii Rusiei, slăbind securitatea energetica a SUA și obligând Europa să se bazeze pe exporturile Rusiei”, scrie președintele Camerei Reprezentanților de la Washington, Mike Johnson.

Rusia planifică noi exploatări în Siberia și dezvoltarea rutei arctice

Între timp, guvernul de la Moscova nu stă degeaba. În 2024, Rusia se va asigura că ruta de transport prin Oceanul Arctic va rămâne deschisă întregul an, spune un analist de la Moscova, citat de Oil Price. Ruta arctică a devenit importantă pentru transportul mineralelor, a petrolului și gazului natural lichefiat. Până acum, navele nu puteau parcurge această rută în lunile martie, aprilie si mai, și chiar și în alte perioade ale anului. În 2024, guvernul de la Moscova și companiile energetice au decis să mențină deschisă ruta pe toata durata anului, având în vedere presiunea sancțiunilor internaționale pentru exporturile de energie, precum și perturbarea transportului maritim prin Marea Roșie.

”Rosatom (compania nucleară de stat care administrează flota de spărgătoare nucleare de gheață) și compania Novatek (al doilea cel mai mare producător de gaz din Rusia și vârful de lance în producția de gaz natural lichefiat în zona arctică) au spus Ministerului Dezvoltării Arcticii și a Orientului Îndepărtat că pot susține o creștere cu 100 de milioane de tone a transporturilor pe ruta arctică, până în 2026, ajungând până la 200 de milioane de tone în 2030”, spune sursa de la Moscova.

Urmează să se construiască o nouă bază pentru încărcarea navelor și 14 noi terminale pentru GNL, pe ruta dintre Vladivostok și Murmansk. Va fi creată și o nouă rețea de sateliți pentru monitorizarea gheții, se va centraliza navigația și se va extinde flota de tancuri petroliere și de spărgătoare de gheață. În paralel, compania Novatek își va extinde facilitățile de extragere și lichefiere a gazului în peninsulele Gydan și Yamal, obiectivul fiind folosirea unei tehnologii care să profite de climatul arctic pentru reducerea consumului de energie. Un alt obiectiv este folosirea unei tehnologii integral ruse, având în vedere că Statele Unite au interzis exportul în Rusia a tehnologiei necesare in domeniul GNL. Prin urmare, este vorba despre un proiect care să reducă la maxim impactul sancțiunilor vestice asupra sectorului energetic al Rusiei.

Proiectul rutei arctice urmărește și sporirea capacității Rusiei de a submina hegemonia dolarului pe piața energiei, o strategie încercată în 2014, în anul anexării Crimeii, când Rusia a încercat să vândă petrol în China și Europa în yuani și ruble. Acum, Moscova poartă discuții similare cu China, India și unele țări arabe.

Alte doua rațiuni pentru dezvoltarea rutei arctice țin de rezervele mari de petrol și gaze descoperite în regiune și de încercarea Rusiei de a-și întări poate singura pârghie de presiune asupra aliaților chinezi – dependența Beijingului de importurile de energie.

Rusia este la acest moment al patrulea exportator mondial de gaze naturale lichefiate, cu 8% din piață, după Statele Unite, Qatar și Australia. Rusia a reușit să găsească cai pentru a ocoli sancțiunile vizând exportul de petrol, folosind o flotă ”fantomă” de petroliere vechi, exportând în India și China, de multe ori fără respectarea plafonului de 60 de dolari pe baril impus de Occident. Lucrurile stau însă altfel în sectorul gazului natural lichefiat, care depinde de o flotă mult mai redusă de nave speciale de transport și de o tehnologie mult mai pretențioasă. Chiar și așa, Moscova își propune să ajungă în următorii ani la o cotă de 20% din piața dominată acum de SUA.