Obiceiul beţiilor are o explicaţie genetică

Cercetătorii americani au identificat o genă a beţiei, care activează proteina TLR4, concluzia fiind că obiceiul de a consuma alcool are o cauză genetică şi nu una culturală.

Dorinţa de a bea în exces este legată de o genă care activează o proteină – TLR4 – într-o parte a creierului, numită complexul amigdalian (un grup de nuclee nervoase aflate în interiorul lobilor temporali mediani).

Cercetătorii de la Universitatea Maryland din SUA au descoperit că şoarecii de laborator cărora li se dădea să consume alcool au început să bea mai puţin după manipularea producerii de TLR4. Astfel după ce oamenii de ştiinţă au stimulat artificial TLR4 şi alţi receptori din creier pentru a simula senzaţiile plăcute obţinute prin consumul ocazional de alcool în exces, şoarecii nu au mai fost interesaţi de alcool timp de două săptămâni.

Profesorul şi psihologul Harry June, de la Universitatea Maryland, a spus că proteina TLR4 ar putea fi folosită pentru dezvoltarea unor medicamente pentru tratarea alcoolismului. Complexul amigdalian, cunoscut şi drept centrul fricii şi al plăcerii, a mai fost legat de dependenţa de alcool.

„Terapia genetică ar putea oferi alternative benefice la tratamentele psiho-sociale şi farmaceutice obişnuite, dar identificarea genelor-ţintă va fi o provocare”, a spus June.