Octavian Știreanu: Premierul zombi primește ICR cadou

Flamele care se produc în aceste zile între cei puși la guvernare de Iohannis ascund tensiuni adânci. Spectacolul nu este unul al ideilor, ci al caracterelor. Al proastei educații de acasă, al lipsei de carte și al poftei de putere înainte de toate. Prestația lui Vlad Vasile Voiculescu va rămâne o pagină de antologie a mediocrității cu ștaif și golăniei stropite cu odicolon. Un cap mic în care și creierul se simte lejer.

S-a dovedit, o dată în plus, că această guvernare este o congregație de interese veroase, nicidecum un corpus de abordări contopite într-o viziune unitară. Țara a încăput pe mâna unei secte de neisprăviți, parcelată pe interese, zone de influență și scopuri diferite, pentru care sunt gata să-și ia gâtul unii altora.

Complexele îi domină, ura le este mod de viață, aroganța le ține loc de gramatică. Decapitarea elitelor din diferite domenii constinuă cu sârg. Reforma, molfăită cu gura plină și încleștată ca pe o gumă de mestecat, înseamnă pentru ei acumularea de tot mai multă putere, cu care nu știu să facă altceva decât afaceri pe cont propriu și păruială cu vecinul de bancă.

Spectacolul de pe scena politică este dezgustător, dar în spatele cortinei sau jos, în fosa sufleurului (sau mă rog, sus, în dealul meditatorului), se fac aranjamente uluitoare. Vânzarea la liber a pământului este unul dintre cele mai mari. Căpușarea spitalelor la vreme de pandemie, cu produse și echipamente achiziționate la suprapreț, este altul.

Popularea guvernului, a diverselor agenții și instituții, cu tot felul de decolteuri, impostori, statui cerșetoare, chichirăi și năsui scoși din te miri ce catacombe se defășoară la greu. Atacul la instituții este pe față. Primul și marele trofeu a fost SIIJ, a cărei desființare este spre liniștea procurorilor și judecătorilor din câmpul tactic. La televiziunea și radioul național s-au dublat posturile de conducere pentru ca toate partidele să aibă acolo omul lor. Fiecare își aranjează de pe acum porția de proopagandă la alegerile din 2024. Voiculescu a vrut să numească peste tot în țară noi șefi la casele pentru asigurări de sănătate întrucât, a recunoscut singur, era la mijloc un buget de vreo 10 miliarde euro, care nu putea fi lăsat la îndemâna oricui.

Guvernarea lor înseamnă negarea a tot ceea ce s-a făcut înaintea lor. Lumea nouă se face prin distrugerea lumii vechi. Institutul Revoluției, creat de un fost președinte, s-a desființat. Unui alt fost institut, creat de alt fost președinte, i se dă violent la temelie. Acum a venit și rândul Institutului Cultural Român, creat prin lege în 2003, cu scopul de a organiza „reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate”. Primul președinte, fondator am putea spune, a fost scriitorul Augustin Buzura. Ultimul, sau cel mai recent, a fost textilista Laura Turoiu, care a rămas de pomină prin aceea că, în 2019, a renunțat la șefia Institutului și s-a numit singură la conducerea unei filiale din subordine, ICR Bruxelles, un loc mai frumos și mai bănos.

Institutul Cultural Român a fost organizat ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar. Este condus de un președinte și doi vicepreședinți. Ministerul Afacerilor Externe asigură cheltuielile administrative, locațiile, indemnizațiile angajaților din reprezentanțele ICR din străinătate, iar bugetul pentru evenimentele culturale, pentru personalul și activitatea din țară este alocat ICR direct de la bugetul de stat. Ministerul Culturii nu are nici un fel de contribuție la proiectele și programele ICR.

Bicefalitatea aceasta a îngăduit, totuși, prezervarea unei autonomii în funcționare, Institutul plasându-se formal sub tutela Senatului. MAE asigură logistica, dar și cadrul de colaborare dintre cele 18 sucursale din străinătate și misiunile diplomatice sau oficiile consulare din țările respective. A fost o formulă prin care personalului care lucrează în aceste centre i se asigură un statut diplomatic dorit de toată lumea.

Institutul era tentant mai ales pentru sinecuriștii pierde-vară ai lumii literaro-culturale, aflați mereu în căutarea unor mici chilipiruri cu etuchetă culturală. De pomină a rămas în analele ICR mandatul de președinte deținut de Patapievici timp de vreo șapte ani, începând cu 2005, când a fost printre primii intelectuali recompensați de Băsescu-Petrov pentru susținerea primită în campania prezidențială.

Acest status quo este pe cale să fie spulberat. Un proiect de lege a fost depus la Parlament pentru a schimba din temelii rostul și plasarea ICR în arhitectura instituțională a țării. Dacă, până acum, folosirea sa în diverse scopuri se putea face mai voalat, proiectul actual tranșează lucrurile, mutând ICR din subordinea Senatului în cea a Guvernului și „în coordonarea directă a prim-ministrului”, cum se arată chiar din primele cuvinte ale art.1 din proiect.

Ne putem imagina ce fel de viziune culturală ar putea avea pentru coordonarea unei asemenea instituții complicate un zombi politic ajuns premier, cum spunea deunăzi un ministru care nu-i departe nici el de „cine zice acela e”. Întreaga organizare, structura și numărul personalului se vor decide prin hotărâre a Guvernului. Iar conducerea executivă va fi stabilită prin decizie a Primului ministru, fiind formată dintr-un „director general, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi directori generali-adjuncți, cu rang de sub-secretar de stat, numiți pentru un mandat de 4 ani”.

Practic, ICR va deveni un fel de direcție generală, atârnată undeva pe la coada organigramei guvernului. Iar statutul de secretar de stat conferit unui director general este o anomalie administrativă, întrucât sunt alte zeci de asemenea direcții generale prin guvern și ministere, poate mai populate și mai complexe în domeniul lor, ai căror șefi nu au un asemenea statut.

Iar pe plan extern, este evident că retrogradarea administrativă și subordonarea politică a acestui institut îi va afecta și credibilitatea, și prestanța.

Ca să fie masa bogată și sinecurile generoase, proiectul prevede înființarea unui Consiliu, un fel de cupolă cu 16 scaune, ai căror ocupanți vor formula „direcții strategice şi priorităţi culturale”. Și ca Iohannis să nu se simtă nebăgat în seamă, autorii proiectului au prevăzut ca președintele acestui Consiliu să fie numit de Președintele României. Deci o direcție generală din Guvern va avea în frunte un personaj desemnat de Președinte – ceea ce este o invenție de-a dreptul comică.

Proiectul este în parcurs legislativ, dar lucrurile pe teren sunt complicate. Pe 24 luna curentă – adică peste câteva zile – expiră mandatele actualei conduceri, ce-a mai rămas din ea. Conducerea centrală aproba în fiecare zi de marți solicitările venite de la reprezentanțele ICR din străinătate pentru diverse programe și evenimente culturale. Dar dacă șefii de la București vor ieși din mandat, activitatea reprezentanțelor va fi practic blocată.

Ne-am putea întreba care este rostul acestui ghiveci administrativ și ce valoare adăugată se va înregistra în activitatea ICR după ce va deveni o direcție generală coordonată de alde Florinel Vasilică Câțu. Niciuna. Scopul acestui haloimăs instituțional este unul singur: ștergerea cu buretele a tot ce există acolo și plantarea unei organigrame noi cu „oameni noi”. Sunt supoziții rezonabile că unui premier zombi politic nu-i stătea mintea la cultură, mai ales în perioada asta. Proiectul pare mai degrabă născut din mintea încețoșată a cine știe cărui personaj tulburat, dornic să-și arate slugărnicia față de Cîțu și actualii guvernanți.

Oameni avizați din sfera politicilor culturale și nu numai susțin că de nebunia acestei invenții legislative n-ar fi străin un personaj care de vreo 20 de ani trage sforile invizibile ale multor reglementări cu dedicație în domeniul culturii. Deputat, apoi secretar de stat la Ministerul Culturii, apoi membru CNA, apoi tot pe la Ministerul Culturii – consilier și membru în comisia de evaluare a managerilor din instituțiile culturale naționale, respectivul se află de vreo 6 ani sub aripa protectoare a lui Ion Caramitru, fiind director general adjunct al Teatrului Național, funcție pentru care l-au recomandat, desigur, familia și talentul. Plus serviciile făcute în timp nu intereselor culturii naționale, ci mai degrabă invers – culturii naționale a intereselor.

De altfel, în paralel cu traseul proiectului prin parlament se fac deja jocurile pentru ocuparea viitoarelor funcții. Aceleași surse afirmă că, până acum, au picat la preselecția liberală – făcută nu se știe prin ce cotloane, că de concurs public nici poveste – prof. dr. Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe și fost ambasador la UNESCO, ca și Corina Șuteu, fost ministru al Culturii și fostă directoare la ICR New York. Agitați de subiect sunt Sergiu Nistor, consilier prezidențial (a început numărătoarea inversă pentru gașca de la Cotroceni) și mai ales vecinul Liviu Jicman, director general al Muzeului Național Cotroceni, care, imediat după absolvirea facultății, în decembrie 2004, a fost numit director de cabinet al ministrului Sănătății (dr. Mircea Cinteză) și de atunci lustruiește pielea numai de pe astfel de scaune domnești, de la consilier de ministru în sus.

PROIECT

4 martie 2021

Lege

privind organizarea și funcționarea

Institutului Cultural Roman

Art. 1

(1) Institutul Cultural Român, denumit în continuare Institutul, este organizat şi funcţionează ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea directa a Prim-ministrului.

(2) Sediul Institutului este în municipiul Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 38, sectorul 1.

(3) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Institutului se face de la bugetul de stat.

(4) Organizarea, funcționarea, numărul și structura personalului, precum și dotările necesare îndeplinirii atribuțiilor Institutului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(5) Conducerea executivă a Institutului este asigurată de un director general, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi directori generali-adjuncți, cu rang de sub-secretar de stat, numiți pentru un mandat de 4 ani prin decizie a Primului ministru.

(6) Directorul general al Institutului este ordonator principal de credite.

Art.2

(1) Institutul are drept misiune susținerea pe plan internațional a valorilor culturii naționale, în conformitate cu direcțiile și prioritățile politicii externe a României, promovate prin intermediul diplomației culturale.

(2) Institutul iniţiază, organizează şi dezvoltă proiecte culturale de interes naţional, în colaborare cu instituţii ori organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale şi uniuni de creaţie, cu reprezentanţi ai societăţii civile şi cu personalităţi independente, din țară și din străinătate, contribuind la promovarea României, a culturii şi civilizaţiei naţionale în lume, precum și în comunitățile românești de pe teritoriul altor state, ca și la sprijinirea, încurajarea și dezvoltarea colaborării interculturale internaționale, parte a dialogului dintre civilizații.

Art.3

(1) Institutul are ca principale obiective:

a) păstrarea şi consolidarea identităţii culturale, prin susţinerea şi amplificarea, sub diferite forme, a relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare, a circulaţiei valorilor culturii şi civilizației dinspre şi înspre ţară;

b) conceperea, finanțarea, dezvoltarea și promovarea de proiecte, de programe şi schimburi internaționale cu caracter cultural, artistic, ştiinţific, educativ, documentar, singur sau în parteneriat cu autorități sau cu instituții publice, uniuni de creatori, asociaţii profesionale, etnice sau religioase, cu alte organizaţii neguvernamentale, precum şi cu personalități din ţară şi din străinătate;

c) organizarea, finanțarea şi promovarea activităţilor specifice pentru cunoașterea în lume a României, a culturii și civilizaţiei naţionale, promovarea cunoașterii şi prezentării valorilor culturii, științei si învățământului românesc, a diversităţii expresiilor culturale ale minorităţilor naţionale şi a contribuţiei acestora la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional şi universal;

d) susținerea participării la manifestările culturale din străinătate, precum festivaluri, congrese, conferințe, reuniuni, expoziții sau târguri de carte, sprijinirea operatorilor culturali din România pentru deschiderea actului cultural spre celelalte culturi ale lumii şi a receptării acestora în spaţiul cultural românesc;

e) facilitarea dialogului şi a colaborării dintre personalităţile, instituţiile şi comunităţile culturale şi ştiinţifice româneşti cu parteneri din lumea întreagă;

f) susţinerea programelor şi activităţilor dedicate învățării limbii române în străinătate, ca un vehicul al promovării culturii naționale și al valorilor societăţii cunoaşterii;

g) promovarea, prin intermediul dialogului cultural internaţional, de manifestări şi programe culturale venind în sprijinul educaţiei tinerilor şi adulţilor în spiritul umanismului european și a respectului faţă de valorile culturale, naţionale și universale;

h) încurajarea, susținerea și stimularea talentelor și creaţiei tinerilor în cultură, ştiinţă şi artă, acordarea de burse pentru studii în străinătate, de premii şi diplome, precum şi acordarea altor forme de sprijin material;

i) editarea de lucrări de referinţă, precum şi de publicaţii din domeniile literaturii, artei şi ştiinţei, singur sau în parteneriat cu instituţii specializate din ţară şi din străinătate.

(2) Pentru realizarea obiectivelor sale, Institutul poate finanța sau cofinanța realizarea de proiecte sau programe, direct, nemijlocit sau în colaborare ori asociere cu persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, în condițiile legii.

(3) Activitatea externă a Institutului este desfăşurată prin intermediul institutelor culturale românești din străinătate care sunt organizate şi funcționează în baza prevederilor prezentei legi, precum şi potrivit hotărârii de Guvern de înfiinţare.

Art. 4

(1) Conducerea Institutului este asigurată de:

a) Colegiul Institutului;

b) Directorul general al Institutului;

Art.5
Colegiul Institutului este format din 9 membri și are următoarea componenţă:

a) Directorul general al Institutului;

b) directorii generali adjuncți ai Institutului;

c) un reprezentant al Preşedintelui României;

d) Preşedintele Consiliul Institutului Cultural Român;

f) un reprezentant al ministrului afacerilor externe desemnat prin ordin;

e) doi reprezentanți al ministrului culturii desemnați prin ordin;

g) un reprezentant al ministrului educaţiei naţionale desemnat prin ordin;

Art. 6

(1) Colegiul Institutului are următoarele atribuţii principale:

a) examinează și adoptă strategiile și proiectele de politici publice, precum și de programe multianuale elaborate de Consiliul Institutului, potrivit prevederilor Art. 12 alin. (1).

b) aprobă strategia, proiectele şi programele de activitate ale Institutului, precum si programele si proiectele pentru fiecare institut cultural in parte .

c) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Institutului, precum si Regulamentul Intern;

d) avizează propunerile privind structura organizatorică şi Regulamentul de organizare si funcționare ale institutelor culturale românești din străinătate și le înaintează, spre aprobare, in conformitate cu dispozițiile Art. 14 alin. (2) ;

e) face propuneri pentru numirea ori revocarea din funcție a directorilor si a directorilor adjuncți ai institutelor culturale romanești din străinătate si le înaintează, spre aprobare, in conformitate cu prevederile art. 15 alin. (5) din prezenta lege .

f) aprobă proiectul bugetului anual, pe baza propunerii înaintate de Directorul general, precum şi Raportul privind execuţia bugetară din anul anterior;

g) dezbate și adoptă Raportul anual de activitate a Institutului;

h) aprobă colaborarea, precum si afilierea la organizaţii internaţionale;

(2) Raportul anual de activitate a Institutului este transmis, spre analiză și avizare Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Culturii care îl înaintează Primului – ministru.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, Colegiul Institutului adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(4) Documentele supuse analizei si aprobării Colegiul Institutului, prevăzute la alin. (1) lit. a), c) si g), pot fi introduse pe ordinea de zi numai după obținerea avizului Ministerului Afacerilor Externe, in conformitate cu competentelor si responsabilităților ce ii revin, potrivit hotărârii de Guvern de organizare si funcționare.

(5) Mandatul membrilor Colegiului Institutului, prevăzuți la Art. 5 lit. c) –h), este de 4 ani și încetează:

a) prin demisie;

b) prin revocare de către autoritatea care l-a desemnat.

c) prin imposibilitatea de exercitare a mandatului, constând într-o indisponibilitate de mai mult de 180 de zile consecutive, declarată ori constatată prin absența de la ședințe;

d) prin deces;

(6) În cazurile prevăzute la alin. 5, locul rămas vacant este ocupat de un nou membru desemnat de aceeași autoritate pentru restul de mandat neefectuat.

Art. 7

(1) Colegiul Institutului se întruneşte semestrial în şedinţă ordinară, precum şi în şedinţă extraordinară, ori de câte ori este necesar.

(2) Convocarea şedinţelor ordinare ale Colegiului Institutului se face în scris, prin scrisoare recomandată, prin e-mail sau fax, de către Directorul general al Institutului, cu cel puţin 7 zile înainte de data şedinţei, precizându-se data, ora şi locul desfăşurării şi ordinea de zi a şedinţei.

(3) Convocarea şedinţelor extraordinare ale Colegiului Institutului se poate face la cererea Directorului general al Institutului sau a minim 5 membri ai Colegiului; convocarea se face nominal, prin orice mijloc de comunicare, precizându-se ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării.

(4) Ședințele sunt conduse de Directorul general al Institutului sau, in absenta acestuia, de către unul dintre directorii generali adjuncți, desemnați de către Directorul general .

(5) La şedinţele Colegiului Institutului participă, fără drept de vot, secretarul general al Institutului şi secretarul general adjunct.

(6) Pentru activitatea din cadrul Colegiului Institutului, membrii acestuia, alții decât Directorul general și directorii generali adjuncți, primesc o indemnizație, de ședință, în cuantum de 20% din indemnizația Directorului General al Institutului, pentru participarea la ședințele ordinare.

Art. 8

(1) Colegiul Institutului este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(2) În cazul în care, la prima convocare, Colegiul Institutului nu este legal constituit, a doua convocare este organizată în decurs de două săptămâni, iar hotărârile vor fi adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi, oricare ar fi numărul acestora.

Art.9
(1) Conducerea executivă a Institutului, este asigurată de Directorul general si Directorii general adjuncţi, persoane ce pot fi fi numite în funcție dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) să fie cetățeni români cu domiciliu în România si sa aibă deplina capacitate de exercițiu;

b) să fie absolvenți de studii superioare de lungă durată în domeniul umanistic, artistic sau al relațiilor internaționale ori să fi obținut diploma de master sau titlul de doctor într-unul din aceste domenii;

c) să fi obținut, prin activitate și rezultate, recunoaștere națională sau internațională într-un domeniu al artelor sau științelor umaniste ori în domeniul relațiilor internaționale ;

d) să nu fie membru al unui partid politic.

(2) Persoanele ce urmează a fi numite în funcția de Director general sau de director general adjunct, trebuie să depună, la Primul – Ministru, o declaratie pe proprie răspundere, potrivit legii, că nu au avut calitatea de lucrător al securității ca poliție politică, ori de colaborator al acesteia .

(3) Funcția de Director general sau de Director general adjunct al Institutului este incompatibilă cu exercitarea sau participarea, directă sau prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea altor funcţii ori demnităţi publice, cu excepţia ocupării unor funcții didactice în învăţământul superior.

(4) Revocarea Directorului general și a Directorilor generali adjuncți înainte de încheierea mandatului se face prin decizie a Prim-Ministrului.

Art. 10

(1) Directorul general al Institutului exercită următoarele atribuţii principale:

a) asigură coordonarea întregii activități curente a Institutului;

b) reprezintă Institutul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice române şi străine;

c) încheie în numele Institutului acte juridice, potrivit legii;

d) prezidează şedinţele Colegiului Institutului;

e) asigură îndeplinirea hotărârilor Colegiului Institutului;

f) asigură realizarea strategiei, proiectelor şi programelor de activitate ale Institutului;

g) elaborează proiectul bugetului anual şi raportul privind execuţia bugetară pe anul anterior;

h) asigură realizarea proiectelor de parteneriat cu instituţii din ţară şi din străinătate;

i) elaborează proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului, organigrama acestuia, precum şi Regulamentul intern;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege ori stabilite de Colegiului Institutului.

(2) Directorul general poate delega, prin ordin, o parte din atribuțiuni către directorii generali adjuncți, inclusiv în coordonarea activității unora dintre compartimentele funcționale ale Institutului.

(3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Directorul general emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.

Art. 11

(1) În structura organizatorică a Institutului este prevăzut și funcționează secretarul general și secretarul general adjunct, aflați în subordinea Directorului general.

(2) Secretarul general şi secretarul general adjunct asigură stabilitatea și continuitatea desfășurării activității Institutului, realizarea legăturilor funcționale între conducerea executivă a Institutului, organismele colegiale și structurile funcționale ale acestuia, cu institutele culturale românești din străinătate, precum şi cu celelalte autorități și instituții publice, cu persoanele fizice și juridice cu care colaborează Institutul.

(3) Secretarul general îndeplinește atribuțiile stabilite prin hotărârea Guvernului, prevăzută la Art. 1 alin. (4), prin Regulamentul de organizare şi funcționare al Institutului, precum și sarcinile stabilite de Directorul general.

(4) În realizarea atribuțiilor și în îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, secretarul general este ajutat de un secretar general adjunct.

(5) Secretarul general și secretarul general adjunct au statutul de personal contractual şi sunt numiți prin concurs sau examen, prin care candidații probează experiență de conducere a colectivelor multidisciplinare și expertiză în cel puțin unul din domeniile: relații internaționale, diplomație publică, administrație publică, finanțe, legislație din domeniului cultural.

Art. 12

(1) În vederea formulării de direcții strategice şi priorităţi culturale, propunerii de programe multianuale și proiecte de politici publice în domeniul de competență, în termen de 90 de zile de la întrarea în vigoare a prezentei legi se constituie Consiliul Institutului Cultural Român, denumit în continuare Consiliul. Consiliul este format din 16 personalităţi din domeniul culturii și științei, din ţară şi din străinătate, membrii acestuia având un mandat de 3 ani, ce poate fi reînnoit consecutiv o singură dată.

(2) Preşedintele Consiliului este numit de către Preşedintele României.

(3) Componența nominală a Consiliului se stabileşte prin desemnarea membrilor astfel:

a) 6 membri de către Ministrul Culturii – din care 4 dintre persoanele propuse de asociaţii și operatori culturali

b) 1 membru de către Ministrul Educației, din rândul cadrelor didactice universitare abilitate să conducă doctorate în domeniile ştiintelor umaniste,

c) 6 membrii de către Alianţa Naţionala a Uniunilor de Creatori, câte 1 din partea fiecarei uniuni de creaţie ce face parte din respectiva alianţă.

d) 2 membrii de către Directorul general al Institutului, urmărind prin nominalizările sale obținerea unei reprezentări echilibrate a domeniilor culturii, ca și a contribuției minorităților naționale la diversitatea expresiilor sale.

(4) Persoanele desemnate potrivit alin. (2) –(4) sunt consacrate ca făcând parte din Consiliul Institutului, prin ordin al Directorului general al acestuia.

Art. 13

(1) Consiliul elaborează şi propune Colegiului Institutului strategii și priorităţi culturale, proiecte de politici publice pentru susținerea și promovarea valorilor culturii naţionale, precum și programe multianuale pentru prezervarea și afirmarea identității etnice, culturale şi lingvistice a comunităților românești din afara granițelor țări.

(2) Colegiului Institutului poate consulta Consiliul în situațiile și în legătură cu problematica în care competența Consiliului în domeniul cultural este utilă pentru bunul mers al activității Institutului

(3) Activitatea Consiliului se desfășoară prin reuniuni in plen sau prin sistem de teleconferință în baza regulamentului său propriu de funcționare aprobat prin decizie a Directorului general.

(4) La reuniunile Consiliului participă, ca invitaţi, directorul general și secretarul general a Institutului.

(5) Cheltuielile de diurnă și deplasare prilejuite de participarea membrilor Consiliului la reuniunile în plen ale acestuia sunt suportate din bugetul Institutului.

(6) Pentru activitatea lor, membrii Consiliului primesc o indemnizație de ședință în cuantum de 20% din indemnizația Directorului General al Institutului.

Art. 14

(1) Activitatea institutelor romanești din străinătate se desfaşoară în colaborare cu misiunile diplomatice sau cu oficiile consulare din ţările respective și este subordonată administrativ Ministerului Afacerilor Externe, care asigură:

a) cuprinderea, în bugetul Ministerului, a resurselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ori a celor pentru realizarea unor lucrări de reparații curente sau de capital necesare acestor institute;

b) condiţiile tehnico – administrative necesare pentru derularea programelor şi proiectelor stabilite de Colegiul Institutului, în conformitate cu obiectivele acestuia şi pentru fiecare institut cultural în parte;

(2) Înființarea si desfiinţarea institutelor culturale romanești din străinătate, precum şi organizarea şi funcționarea acestora se stabilesc prin hotărâre de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor externe, ministrului culturii şi directorului general al Institutului.

Art. 15

(1) Institutele culturale româneşti din străinătate sunt conduse de un director, ajutat de un director adjunct.

(2) Directorul institutului cultural român din străinătate are grad diplomatic de ministru consilier, iar directorul adjunct are grad diplomatic de consilier.

(3) Pentru a fi numiți in funcție, Directorul sau Directorul adjunct trebuie sa demonstreze o bună cunoaștere a limbii oficiale a statului în care urmează să îşi desfășoare activitatea, ori a unei limbi de largă circulație internațională, precum şi sa îndeplinească, cumulativ, condițiile prevăzute la Art. 9 alin.(1), din prezenta lege.

(4) Directorilor sau directorilor adjuncți le sunt aplicabile dispozițiile Art. 9 alin. (3) cu privire la incompatibilităţi.

(5) Numirea şi revocarea din funcție a directorilor şi a directorilor adjuncţi se fac la propunerea Colegiului Institutului prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii şi al Directorului general al Institutului.

Art. 16

Ministerul Afacerilor Externe și respectiv Ministerul culturii sprijină perfecţionarea profesională a personalului care urmează să fie trimis în misiune permanentă la institutele culturale româneşti din străinătate, prin intermediul Academiei Diplomatice, și respectiv prin intermediul instituțiilor din subordine, în cooperare, după caz, cu Academia Română și instituţii de învăţământ universitar.

Art. 17 – Pe perioada misiunii permanente în străinătate personalul de specialitate al institutelor culturale româneşti, cu excepţia personalului tehnico-administrativ, beneficiază de drepturile şi se supune obligaţiilor prevăzute în Statutul Corpului diplomatic şi consular al României.

Art. 18

(1) Bugetul Institutului, precum si ale institutelor culturale din străinătate pentru finanțarea obiectivelor prevăzute la Art. 3, alin. (1) litera b), c), h), i), se elaborează şi se asigură pe bază de programe multianuale.

(2) Cheltuielile de personal, cele de capital, precum şi cele privind bunurile şi serviciile se asigură integral de la bugetul de stat.

(3) Institutul poate reţine şi utiliza în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, venituri din vânzarea produselor editoriale, realizarea de studii, analize şi programe pe bază de contracte de cercetare, precum şi din proiecte realizate în parteneriat public-privat.

(4) Veniturile realizate de Institut potrivit alin. (3) se utilizează pentru finanţarea programelor si proiectelor culturale.

(5) Institutul poate primi şi folosi donaţii şi sponsorizări, potrivit legii.

(6) Institutele culturale româneşti din străinătate sunt finanţate de la bugetul de stat, pentru acoperirea necesarului de cheltuieli curente şi de capital

(7) Cheltuielile necesare Institutului pentru asigurarea finanțării sau cofinanțării proiectelor, programelor, activităților si acțiunilor prevăzute la Art. 3, sunt asigurate de la bugetul de stat.

Art.19

(1) Încadrarea personalului Institutului, precum si a institutelor culturale din străinătate, se face pe bază de concurs sau examen, potrivit legii.

(2) Salarizarea personalului Institutului se face potrivit Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Art. 20

(1)În 30 de zile de la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei legi, Guvernul va elabora proiectul de hotărâre prevazut la Art. 1 alin. (4).

(2) Pana la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern prevăzuta la alin. (1) precum şi până la constituirea Colegiului Institutului, desfășurarea activității acestuia este asigurata de către Secretarul general şi Secretarul general adjunct aflați în funcție.

Art.21

Institutele culturale romanești din străinătate care funcționează la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi continuă activitatea potrivit obiectivelor, structurii organizatorice şi regulamentului de organizare şi funcționare, Nomenclatorului funcțiilor si coeficienții de ierarhizare pentru determinarea salariilor în valută, precum şi normativelor privind dotarea cu autoturisme şi consumul lunar de carburanți aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 492/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 22

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile Legii nr. 356/11 iulie 2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutul Cultural Român, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 2 septembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.